PROTEC\u0162IA\u00a0 MEDIULUI<\/strong><\/p>\n Protejarea mediului este fundamental\u0103 \u00een zilele noastre. Trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim at\u00e2t la noi, c\u00e2t \u015fi la nevoile viitoarelor genera\u0163ii. \u00cen ultimii 20 de ani, Europa a \u00een\u0163eles c\u0103 tr\u0103ie\u015fte peste posibilit\u0103\u0163ile sale reale \u015fi c\u0103 modul nostru de via\u0163\u0103 pune planeta la \u00eencercare. Consum\u0103m tot mai mult din resursele naturale \u015fi punem \u00een pericol sistemele de mediu (apa, solul \u015fi aerul). Aceasta nu poate continua la nesf\u00e2r\u015fit, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t popula\u0163ia lumii continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 nu schimb\u0103m comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai pu\u0163in sigur \u015fi tot mai mul\u0163i oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce \u00een ce mai reduse.<\/p>\n Mai sunt multe obstacole care trebuie dep\u0103\u015fite p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom reu\u015fi s\u0103 trecem la un consum ra\u0163ional. Va trebui s\u0103 schimb\u0103m modul \u00een care consum\u0103m resursele naturale. \u00cen \u0163\u0103rile industrializate se tr\u0103ie\u015fte confortabil, dar se folosesc cantit\u0103\u0163i mari de energie \u015fi de materii prime. Tot aici se produc \u015fi multe de\u015feuri. Pentru a ajunge la un consum ra\u0163ional, va trebui s\u0103 schimb\u0103m stilul ne-ra\u0163ional de consum. Dezvoltarea ra\u0163ional\u0103 pare o problem\u0103 cople\u015fitoare, dar chiar a\u015fa \u015fi este. Dar, la \u015fcoal\u0103 sau acas\u0103, to\u0163i trebuie s\u0103 contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru c\u0103 a\u015fa este corect, ci \u015fi pentru c\u0103 este \u00een interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantit\u0103\u0163i de de\u015feuri, refolosirea \u015fi reciclarea obiectelor de uz curent \u015fi respectarea normelor ecologice atunci c\u00e2nd mergem la cump\u0103r\u0103turi, avem posibilitatea de a contribui la SCHIMB\u0102RILE CLIMATICE<\/strong><\/p>\n De la \u00eenceputul secolului XX \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. \u00cen Europa, num\u0103rul dezastrelor naturale legate de clim\u0103 s-a dublat \u00een anii \u201890 \u00een compara\u0163ie cu deceniul anterior. Nivelul apei \u015fi m\u0103rilor este \u00een cre\u015ftere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciar\u0103 s-a redus cu 10% fa\u0163\u0103 de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimb\u0103rile climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hran\u0103 \u015fi de ap\u0103, ceea ce ar duce la apari\u0163ia conflictelor pe glob \u015fi la dispari\u0163ia multor specii de animale \u015fi de plante s\u0103lbatice, incapabile s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 la temperaturi mai ridicate. Dac\u0103 nu ac\u0163ion\u0103m pentru stoparea climei sau a \u00eenc\u0103lzirii globale, lumea pe care o \u015ftim se va schimba, f\u0103c\u00e2nd ca via\u0163a s\u0103 devin\u0103 mai grea pentru noi to\u0163i.<\/p>\n Sistemele de transport, sistemele energetice, industria produc\u0103toare de bunuri de larg consum, agricultura – toate acestea eman\u0103 \u00een atmosfer\u0103 cantit\u0103\u0163i enorme de gaze de ser\u0103, care duc la schimbarea climei.<\/p>\n Trebuie s\u0103 g\u0103sim modalit\u0103\u0163i de reducere drastic\u0103 a emisilor de gaze.<\/p>\n A\u015fadar, vremea devine tot mai c\u0103lduroas\u0103. Chiar e a\u015fa de r\u0103u? Da.<\/p>\n Schimbarea climei \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t vacan\u0163e de var\u0103 mult mai calde. Ea ar putea avea un efect dezastruos asupra Europei \u015fi restului lumii:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Calotele polare se topesc. Dac\u0103 se tope\u015fte calota de ghea\u0163\u0103 din Groenlanda, nivelul m\u0103rii ar putea cre\u015fte cu circa 7 metri. Ora\u015fele de coast\u0103 din toat\u0103 lumea ar fi inundate. Cre\u015fterea nivelului m\u0103rii amenin\u0163\u0103 zonele de coast\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp contamineaz\u0103 terenurile agricole \u015fi rezervele de ap\u0103 potabil\u0103.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Ghe\u0163arii se topesc. \u00cen sta\u0163iunea montan\u0103 Andermatt din Elve\u0163ia administra\u0163ia local\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 acopere ghe\u0163arii cu o p\u0103tur\u0103 gigantic\u0103, \u00een \u00eencercarea de a reduce topirea lor \u00een timpul verii.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Schimb\u0103rile climatice sunt cauza unor manifest\u0103ri extreme ale verii – furtuni, inunda\u0163ii, secete \u015fi valuri de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 1,2 miliarde de oameni nu au acces la ap\u0103 potabil\u0103. Dac\u0103\u00a0 temperatura la nivel global continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, este foarte probabil c\u0103 lor li se vor ad\u0103uga al\u0163i 2,4 miliarde de oameni.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 temperatura cre\u015fte cu 2,5 \u00b0C, exist\u0103 riscul ca 50 de milioane de oameni s\u0103 moar\u0103 de foame.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, pun\u00e2nd \u00een pericol vie\u0163ile a 210 milioane de oameni.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Plantele \u015fi animalele nu sunt capabile s\u0103 reziste la\u00a0 schimb\u0103rile de temperatur\u0103. Un studiu arat\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile climatice ar putea duce la dispari\u0163ia unei treimi din speciile de pe glob, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Animalele care tr\u0103iesc \u00een zonele\u00a0 friguroase sunt cele mai vulnerabile.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Pe termen lung, schimb\u0103rile climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete \u015fi la migra\u0163ia unui mare num\u0103r de refugia\u0163i, pleca\u0163i \u00een c\u0103utare de hran\u0103, ap\u0103 \u015fi combustibil.<\/p>\n Peste 60 de cazuri de poluare accidental\u0103 au fost \u00eenregistrate anual, \u00een ultimul deceniu, \u00een Rom\u00e2nia, unele av\u00e2nd consecin\u0163e dramatice asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a oamenilor, a mediului CE PO\u0162I FACE<\/strong><\/p>\n –\u00a0 \u00a0 Vrei un ceai? Atunci folose\u015fte numai at\u00e2ta ap\u0103 c\u00e2t ai nevoie, nu umple ibricul p\u00e2n\u0103 sus. COMBUSTIBILI ALTERNATIVI<\/strong><\/p>\n Avem nevoie de energie ca s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzim, s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, s\u0103 ne deplas\u0103m la distan\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate u\u015for se consum\u0103 \u00eentr-un ritm rapid.<\/p>\n Trebuie s\u0103 \u00eencepem s\u0103 economisim energie \u00eenc\u0103 de pe acum! Sunt lucruri m\u0103runte pe care le putem face \u015fi noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electric\u0103, la \u00eenlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum Izolarea casei este de un real folos. Protec\u0163ia termic\u0103 montat\u0103 pe rezervorul de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi draperiile trase \u00een timpul nop\u0163ii sunt un \u00eenceput. Ferestrele termopan reduc pierderea de c\u0103ldur\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 20%.<\/p>\n APA<\/strong><\/p>\n Apa este una dintre cele mai pre\u0163ioase resurse naturale. Nu putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 ea, dar ne comport\u0103m de parc\u0103 ni se cuvine. Apa de la robinet este bun\u0103 de b\u0103ut aproape peste tot \u00een Europa, dar, \u00eenainte de a fi trimis\u0103 prin conducte, ea trebuie tratat\u0103. Acesta este un procedeu POLUAREA AERULUI<\/strong><\/p>\n Aerul curat este esen\u0163ial pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103. Studiile arat\u0103 c\u0103 poluarea aerului, cauzat\u0103 de activit\u0103\u0163ile industriale \u015fi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii \u015fi a unor probleme Efectele polu\u0103rii aerului:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103n\u0103tate precar\u0103, de la bron\u015fit\u0103 la astm \u015fi chiar la moarte prematur\u0103. Poluarea aerului este cauzat\u0103 de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultur\u0103, dar \u015fi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculo\u015fi poluan\u0163i se num\u0103r\u0103 gazele nocive \u015fi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de ma\u015finile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solven\u0163ii folosi\u0163i la vopsele. Acestea ne afecteaz\u0103 pl\u0103m\u00e2nii. Dep\u0103\u015firea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, \u00een combina\u0163ie cu alte substan\u0163e poluante, afecteaz\u0103 p\u0103durile, recoltele \u015fi animalele. Poluarea aerului este o problem\u0103 foarte grav\u0103, iar tu po\u0163i ajuta la solu\u0163ionarea acesteia dac\u0103 iei anumite m\u0103suri cu un impact pozitiv.<\/p>\n DIVERSITATEA BIOLOGIC\u0102<\/strong><\/p>\n Diversitatea biologic\u0103 \u00eenseamn\u0103 totalitatea modalit\u0103\u0163ilor prin care se manifest\u0103 via\u0163a, cu toate formele ei de existen\u0163\u0103 \u015fi de asociere. Ea ne asigur\u0103 m\u00e2ncarea s\u0103n\u0103toas\u0103, aerul proasp\u0103t \u015fi apa curat\u0103. Poate c\u0103 ai citit despre exploatarea masiv\u0103 a p\u0103durilor tropicale de pe Amazon, amenin\u0163ate astfel cu dispari\u0163ia. \u015ei \u00een Europa, biodiversitatea este grav amenin\u0163at\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103 rata de dispari\u0163ie a speciilor este, la ora actual\u0103, de p\u00e2n\u0103 la 10.000 de ori mai mare dec\u00e2t procesul natural. Dac\u0103 nu ac\u0163ion\u0103m acum pentru conservarea diversit\u0103\u0163ii biologice, \u00een cur\u00e2nd nu vom mai putea face nimic. Cauzele distrugerii biodiversit\u0103\u0163ii, prin pierderea habitatului natural \u015fi prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensiv\u0103, construc\u0163iile, poluarea, exploatarea exagerat\u0103 a p\u0103durilor, a oceanelor, a r\u00e2urilor, a lacurilor, a solului, dar \u015fi schimb\u0103rile climatice. Protejarea biodiversit\u0103\u0163ii poate ajuta la reducerea impactului schimb\u0103rilor climatice. Unele ecosisteme ajut\u0103 la diminuarea concentra\u0163iilor de gaze de ser\u0103, cum ar fi p\u0103durile sau turb\u0103riile. Alte ecosisteme ne pot ajuta \u00eempotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n SUBSTAN\u0162ELE CHIMICE PERICULOASE \u015eI TEHNO-DE\u015eEURILE<\/strong><\/p>\n Nu se v\u0103d, nu se simt \u015fi nu le po\u0163i gusta, dar suntem \u00eenconjura\u0163i de substan\u0163e chimice. Unele dintre acestea sunt periculoase pentru organism \u015fi pentru mediu – gazele de e\u015fapament, emisiile industriale, pesticidele. Alte substan\u0163e chimice periculoase se g\u0103sesc \u00een componen\u0163a produselor de uz curent, cum sunt detergen\u0163ii, unele textile, aparatura electronic\u0103, condensatoare electrice \u015fi chiar juc\u0103rii.<\/p>\n Recomand\u0103ri:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0 Spal\u0103 sau cur\u0103\u0163\u0103 coaja fructelor \u015fi a legumelor \u00eenainte de a m\u00e2nca. Pe m\u0103sur\u0103 ce apar pe pia\u0163\u0103 noi tehnologii \u015fi aparate, cele considerate dep\u0103\u015fite sau \u201cuzate moral\u201d sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare \u015fi pr\u0103jitoare de p\u00e2ine vechi reprezint\u0103 de\u015feuri electronice \u015fi casnice, numite \u015fi e-de\u015feuri sau tehno-de\u015feuri. Este vorba de un nou tip de \u201cgunoi\u201d, care cre\u015fte v\u0103z\u00e2nd cu ochii \u00een societ\u0103\u0163ile avansate tehnologic.<\/p>\n Dac\u0103 nu sunt depozitate corespunz\u0103tor, aceste de\u015feuri pot fi foarte periculoase, deoarece con\u0163in substan\u0163e nocive.<\/p>\n \u015etia\u0163i c\u0103 . . .<\/strong> . . . un european folose\u015fte cam de zece ori mai mult combustibil \u015fi mai mult\u0103 energie dec\u00e2t un locuitor dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe de\u015feuri.<\/p>\n . . . Marea Nordului s-a \u00eenc\u0103lzit cu 1,1 grade Celsius \u00een ultimii 30 de ani, fapt care are un puternic impact asupra speciilor de pe\u015fti? 36 de specii de pe\u015fti s-au deplasat cu 5 p\u00e2n\u0103 la 400 km mai spre nord.<\/p>\n . . . p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2100, din cauza \u00eenc\u0103lzirii globale se prevede o cre\u015ftere a nivelului m\u0103rilor \u015fi oceanelor de p\u00e2n\u0103 la 88 cm? Insulele joase \u015fi zonele de coast\u0103 ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi \u00een pericol.<\/p>\n . . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat \u00een zone montane mai \u00eenalte, \u00een c\u0103utarea unui habitat mai r\u0103coros.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dac\u0103 nu schimb\u0103m comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai pu\u0163in sigur \u015fi tot mai mul\u0163i oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce \u00een ce mai reduse<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,11],"tags":[104,106,105,53],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71"}],"collection":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=71"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":201,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71\/revisions\/201"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=71"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=71"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=71"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\no schimbare radical\u0103.<\/p>\n
\n\u00eenconjur\u0103tor \u015fi a economiei din zonele afectate.<\/p>\nUN OM PREVENIT FACE C\u00c2T DOI<\/h3>\n
\n– \u00a0\u00a0 Zborul cu avionul produce cre\u015fterea cea mai rapid\u0103 a emisiei de CO2. Ce-ar fi s\u0103 \u00ee\u0163i petreci vacan\u0163a \u00een \u0163ara ta sau s\u0103 descoperi o alt\u0103 parte a Europei c\u0103l\u0103torind cu trenul?
\n– \u00a0\u00a0 Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, \u00een UE. De ce s\u0103 nu mergi cu mijloacele de transport \u00een comun? Ori s\u0103 mergi cu bicicleta sau pe jos, op\u0163iuni mult mai s\u0103n\u0103toase \u015fi mai ieftine.
\n– \u00a0\u00a0 Dac\u0103 inten\u0163ionezi s\u0103 cumperi un frigider nou, o ma\u015fin\u0103 de sp\u0103lat sau alte aparate casnice, verific\u0103 eticheta de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103, obligatorie \u00een Europa, care arat\u0103 dac\u0103 acestea fac parte din categoria de eficien\u0163\u0103 economic\u0103 \u201cA\u201d. Clasa \u201cA\u201d arat\u0103 o eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 ridicat\u0103.
\n– \u00a0\u00a0 Nu l\u0103sa televizorul, aparatura electronic\u0103 \u015fi computerul \u00een standby – cu lumina ro\u015fie aprins\u0103. Televizorul folose\u015fte 45% din energia necesar\u0103, \u00een modul standby. Dac\u0103 to\u0163i europenii ar evita aceast\u0103 situa\u0163ie, atunci s-ar putea economisi suficient\u0103 energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei \u0163\u0103ri de m\u0103rimea\u00a0 Belgiei.
\n– \u00a0\u00a0 Nu l\u0103sa \u00eenc\u0103rc\u0103torul telefonului mobil \u00een priz\u0103 dup\u0103 ce s-a \u00eenc\u0103rcat bateria. Dac\u0103 faci acest lucru, se pierde 95% din energie – de fapt numai 5% este necesar\u0103 pentru \u00eenc\u0103rcarea telefonului t\u0103u.
\n– \u00a0\u00a0 Economise\u015fte ap\u0103 cald\u0103 f\u0103c\u00e2nd du\u015f \u00een loc de baie. Pentru du\u015f se folose\u015fte de patru ori mai pu\u0163in\u0103 ap\u0103.
\n– \u00a0\u00a0 Stinge luminile c\u00e2nd pleci de acas\u0103 \u015fi c\u00e2nd nu ai nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezint\u0103 30% din consumul de electricitate din UE, a\u015fa c\u0103, dac\u0103 am economisi cu to\u0163ii electricitate, contribu\u0163ia noastr\u0103 ar fi foarte mare. S-ar economisi \u015fi bani – dac\u0103 stingi cinci becuri c\u00e2nd nu ai nevoie de ele, po\u0163i economisi 60 de euro pe an.
\n– \u00a0\u00a0 Cump\u0103r\u0103 becuri economice. Ele cost\u0103 mai mult dec\u00e2t becurile obi\u015fnuite, dar fac to\u0163i banii, pentru c\u0103 au o durat\u0103 de func\u0163ionare mai mare \u015fi consum\u0103 de cinci ori mai pu\u0163in\u0103 energie.
\n– \u00a0\u00a0 Nu exagera cu \u00eenc\u0103lzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1\u00b0C\u00a0 poate mic\u015fora cu p\u00e2n\u0103 la 7% factura de energie a familiei tale.
\n– \u00a0\u00a0 Dac\u0103 ai de g\u00e2nd s\u0103 cumperi o ma\u015fin\u0103 nou\u0103, cump\u0103r\u0103 un model mic, cu consum redus de combustibil. Toate automobilele noi poart\u0103 o etichet\u0103 pe care este \u00eenscris\u0103 cantitatea de CO2 emis\u0103 \u00een aer.
\n– \u00a0\u00a0 Nu pune m\u00e2ncarea \u00een frigider c\u00e2nd e fierbinte sau cald\u0103; las-o mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103.
\n– \u00a0\u00a0 Caut\u0103 produsele cu eticheta ecologic\u0103 european\u0103 – o floare mic\u0103.\u00a0 Ea arat\u0103 c\u0103 produsele respective sunt ecologice \u015fi c\u0103 protejeaz\u0103 mediul mai mult dec\u00e2t cele f\u0103r\u0103 etichet\u0103.
\n– \u00a0\u00a0 C\u00e2nd aerise\u015fti casa, pentru a nu fi nevoit s\u0103 utilizezi ulterior \u00een mod\u00a0 excesiv instala\u0163iile de \u00eenc\u0103lzire\/r\u0103cire, las\u0103 fereastra deschis\u0103 numai c\u00e2teva minute.<\/p>\n
\nenergetic mai mare dec\u00e2t cele noi \u015fi la reducerea, pe c\u00e2t posibil, a consumului de combustibil auto.<\/p>\n
\ncostisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminat\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, pesticide, substan\u0163e chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluan\u0163i sunt \u00eeng\u0103\u015f\u0103mintele \u015fi pesticidele. La contactul cu apal, ele sunt transportate spre r\u00e2uri \u015fi fluvii \u015fi de acolo \u00een mare. Reducerea polu\u0103rii este extrem de important\u0103, nu numai pentru conservarea rezervelor de ap\u0103 potabil\u0103, ci \u015fi pentru protec\u0163ia animalelor care tr\u0103iesc \u00een r\u00e2uri, \u00een lacuri \u015fi \u00een m\u0103ri.<\/p>\n
\nrespiratorii grave, precum astmul.<\/p>\n
\n– \u00a0\u00a0 Acidizare – cre\u015fterea PH-ului solului, afect\u00e2nd p\u0103durile, r\u00e2urile, lacurile \u015fi cl\u0103dirile istorice.
\n– \u00a0\u00a0 Eutroficarea – cre\u015fterea \u00een exces a algelor \u00een lacuri \u015fi \u00een r\u00e2uri, fapt care afecteaz\u0103 via\u0163a florei \u015fi a faunei.<\/p>\n
\n– \u00a0\u00a0 Evit\u0103 produsele menajere sau de cur\u0103\u0163are, care au mirosuri foarte puternice.
\n–\u00a0 \u00a0 Evit\u0103 alimentele care au venit \u00een contact cu materiale aderente din PVC.
\n– \u00a0\u00a0 Alege produse cosmetice f\u0103cute din ingrediente naturale.
\n– \u00a0\u00a0 Evit\u0103 folosirea pesticidelor, a biocidelor \u015fi a fungicidelor \u00een gr\u0103din\u0103.
\n– \u00a0\u00a0 \u00cencearc\u0103 s\u0103 evi\u0163i produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care UE le folose\u015fte pentru a semnala pericolele \u015fi riscurile.
\n– \u00a0\u00a0 La cump\u0103r\u0103turi, caut\u0103 eticheta ecologic\u0103 – simbolul florii, care arat\u0103 ce produse afecteaz\u0103 cel mai pu\u0163in mediul.<\/p>\n
\n. . . dac\u0103 am economisi 20% din consumul individual de energie, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 miliarde de Euro, echivalentul a circa 210 mii de miliarde de lei?<\/p>\n