Compozi\u0163ia medie a de\u015feurilor menajere generate \u00een anul 2002 este urm\u0103toarea:
\n– h\u00e2rtie \u015fi carton: 11 %;
\n– sticl\u0103: 5 %;
\n– metale: 5 %;
\n– plastic: 10 %;
\n– textile: 5 %;
\n– de\u015feuri organice biodegradabile: 51 %;
\n– alte de\u015feuri: 13 %.<\/p>\n
De\u015feurile menajere sunt colectate neselectiv \u015fi eliminate prin depozitare; se apreciaz\u0103 c\u0103 numai 5 % din cantitatea de de\u015feuri menajere este colectat\u0103 \u00een vederea recuper\u0103rii.<\/p>\n
CE PUTEM FACE NOI?<\/strong><\/p>\n Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunit\u0103\u0163ii, are puterea \u015fi obliga\u0163ia de a influen\u0163a procesul de ecologizare a propriului ora\u015f sau a zonei unde \u00ee\u015fi petrece vacan\u0163a. Solu\u0163ia este la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103 \u015fi const\u0103 \u00een DEPOZITAREA SELECTIV\u0102 A DE\u015eEURILOR. Mai precis, trebuie s\u0103 depozit\u0103m de\u015feurile \u00een locurile special amenajate \u015fi, pe c\u00e2t posibil, pe urm\u0103toarele categorii:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 H\u00e2rtie \u015fi cartoane (ziare, reviste, tip\u0103rituri, cutii de detergen\u0163i, de Principalul avantaj al recicl\u0103rii:<\/strong> H\u00e2rtia – materie refolosibil\u0103<\/strong><\/p>\n Materiile prime utilizate pentru fabricarea h\u00e2rtiei sunt: lemnul, celuloza, h\u00e2rtia veche. H\u00e2rtia reciclat\u0103 permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate \u015fi a 90% din cantitatea de ap\u0103 (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de h\u00e2rtie alb\u0103. Sticla – materie refolosibil\u0103.<\/strong><\/p>\n Sticla se produce folosind urm\u0103toarele materii prime: nisipul de cuar\u0163, calcarul, soda (produs poluant) \u015f.a. Reciclarea presupune separarea \u015fi colectarea materialelor \u00een vederea transform\u0103rii lor \u00een produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, h\u00e2rtia sau o\u0163elul folosite ast\u0103zi \u00een \u00eentreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla \u015fi o\u0163elul pot fi reciclate nu doar o dat\u0103, ci de nenum\u0103rate ori. Reciclarea aluminiului \u015fi o\u0163elului utilizat la cutiile de b\u0103uturi, a h\u00e2rtiei \u015fi cartoanelor, a sticlei, precum \u015fi a anumitor mase plastice constituie peste tot \u00een \u0163\u0103rile occidentale o industrie \u00eenfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunit\u0103\u0163ilor s\u0103 reduc\u0103 costurile de depozitare a de\u015feurilor. Consumul de energie este \u015fi el influen\u0163at pozitiv de reciclare.<\/p>\n – recipiente din sticl\u0103 transparent\u0103; STICLA<\/strong> \u00cen mod normal sticla clar\u0103 (incolor\u0103) recuperat\u0103 serve\u015fte la fabricarea produselor din sticl\u0103 clar\u0103, \u00een timp ce sticla colorat\u0103 se folose\u015fte la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cet\u0103\u0163enilor separarea pe culori a sticlelor recuperate.<\/p>\n H\u00c2RTIA DE ZIAR<\/strong><\/p>\n H\u00e2rtia de ziar recuperat\u0103 se folose\u015fte \u00een mod uzual la editarea de publica\u0163ii, izola\u0163ii de diverse tipuri sau produse de tip a\u015fternut \u00een cresc\u0103toriile de animale. Reciclarea h\u00e2rtiei salveaz\u0103 un spa\u0163iu important \u00een rampele de de\u015feuri. De\u015feurile de h\u00e2rtie se predau \u00een saci de plastic sau \u00een balo\u0163i lega\u0163i. Ace\u015ftia pot con\u0163ine toate tipurile de h\u00e2rtie tip\u0103rit\u0103.<\/p>\n ALUMINIUL<\/strong><\/p>\n Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Recipientele trebuie cl\u0103tite \u00eenaintea stoc\u0103rii pentru a nu conduce la \u00eenmul\u0163irea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai pu\u0163in spa\u0163iu.<\/p>\n Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curat\u0103, t\u0103vile curate de pr\u0103jituri, componentele deta\u015fabile din echipamentul sau mobilierul de buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n PLASTICUL<\/strong><\/p>\n Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate \u00een industria ambalajelor. Codul poate fi reg\u0103sit pe spatele celei mai mari p\u0103r\u0163i dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate \u00een domeniul ambalajelor, se recicleaz\u0103 \u00een mod uzual: ambalajele de ap\u0103 mineral\u0103 \/ sucuri, confec\u0163ionate din PET (tetraftalat de polietilen\u0103), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau cl\u0103tite, cu dopul \u015fi inelul \u00eendep\u0103rtate. Etichetele de h\u00e2rtie nu trebuie \u00eendep\u0103rtate.<\/p>\n Ambalajele de culori diferite se separ\u0103. Cele clare vor conduce la ob\u0163inerea unor granule c\u0103rora li se poate da orice \u00eentrebuin\u0163are. Cele colorate se amestec\u0103 \u015fi se coloreaz\u0103 \u00een procesul Ce este PET-ul?<\/strong><\/p>\n PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat \u015fi se prezint\u0103 sub forma unei r\u0103\u015fini (o form\u0103 de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combina\u0163ie a doi monomeri: etilen glicol modificat \u015fi acid tereftalic purificat.<\/p>\n Acesta a devenit un material foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een industria alimentar\u0103 (\u00eembuteliere de b\u0103uturi r\u0103coritoare, ap\u0103, lactate, ulei, o\u0163et) \u015fi nu numai, fiind ieftin, u\u015for, rezistent la \u015focuri, reciclabil.<\/p>\n POSIBILIT\u0102\u0162I DE RECICLARE<\/strong><\/p>\n Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Cre\u015fterea consumului acestora, mai ales \u00een ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmant\u0103 a num\u0103rului de ambalaje aruncate iresponsabil \u00een natur\u0103. Prin colectarea \u015fi reciclarea acestora, se Un alt aspect pozitiv al recicl\u0103rii PET-urilor const\u0103 \u00een reducerea cantit\u0103\u0163ilor de de\u015feuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut \u00eenfior\u0103tor \u00een ultimii ani, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 30% din volumul total.<\/p>\n \u00cen \u0163\u0103rile din Europa de Vest exist\u0103 un \u00eentreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agen\u0163ii economici \u015fi de la popula\u0163ie, sortate \u015fi transformate \u00een noi bunuri. Din de\u015feurile PET se produc fulgi cura\u0163i care pot fi exporta\u0163i ca atare (la un pre\u0163 de 550-600 dolari tona) sau v\u00e2ndu\u0163i \u00een \u0163ar\u0103, sub form\u0103 de fibre sau aliaje, industriilor prelucr\u0103toare.<\/p>\n De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate ob\u0163ine c\u0103ptu\u015feala pentru o jachet\u0103 de iarn\u0103, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot ob\u0163ine folii pentru izolarea acoperi\u015furilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat \u015fi altele.<\/p>\n Metoda clasic\u0103 folosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, arderea \u015fi \u00eengroparea cantit\u0103\u0163ilor mari de de\u015feuri urbane (umede, din plastic) \u00een aer liber, produce emisii de dioxin\u0103, una dintre cele mai toxice substan\u0163e cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, care mai este \u015fi bioacumulativ\u0103.<\/p>\n ATEN\u0162IE! Prin arderea plasticului se elimin\u0103 substan\u0163e care produc boli de pl\u0103m\u00e2ni, iar \u00eentr-o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 pot \u00eemboln\u0103vi ficatul, rinichii \u015fis\u00e2ngele. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, eman\u0103 prin ardere substan\u0163e care produc cancer, atac\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd s\u00e2ngele, care \u00een timp poate \u00eemboln\u0103vi toate organele corpului.<\/p>\n Ast\u0103zi exist\u0103 tehnologii care, respect\u00e2nd normele de protec\u0163ia mediului, sunt capabile s\u0103 retopeasc\u0103 \u015fi s\u0103 reprelucreze de\u015feurile din plastic. Acest lucru nu se face \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar exist\u0103 firme rom\u00e2ne\u015fti care adun\u0103 ambalajale din plastic, le m\u0103run\u0163esc \u015fi le export\u0103 fabricilor din Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunit\u0103\u0163ii, are puterea \u015fi obliga\u0163ia de a influen\u0163a procesul de ecologizare a propriului ora\u015f sau a zonei unde \u00ee\u015fi petrece vacan\u0163a.<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,11],"tags":[98,103,99,102,101,100],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/69"}],"collection":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=69"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/69\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2375,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/69\/revisions\/2375"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=69"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=69"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=69"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ncereale etc.), ce pot fi v\u00e2ndute la tonetele special amenajate;
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ambalaje PET \u015fi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de
\niaurt, butelii de la produse cosmetice \u015fi de cur\u0103\u0163enie etc.), ce pot fi
\nreciclate;
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sticle \u015fi cioburi; v\u00e2nzarea ambalajelor din sticl\u0103 la centrele care se
\nocup\u0103 cu achizi\u0163ionarea acestora;
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015feuri feroase (fier, tabl\u0103 \u015f.a) \u015fi doze metalice, ce pot fi
\nvalorificate la punctele “REMAT”;
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015feuri umede (resturi vegetale, animale etc.).<\/p>\n
\n– prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce consumul resurselor naturale (petrol, ap\u0103, energie), precum \u015fi nivelul emisiilor nocive \u00een aer.<\/p>\nExemple:<\/strong><\/h3>\n
\nDe asemenea, prin reciclarea de\u015feurilor de h\u00e2rtie, se elimin\u0103 clorul toxic, necesar producerii h\u00e2rtiei albe.<\/p>\n
\nReciclarea sticlei menajeaz\u0103 mediul \u015fi economise\u015fte \u00een timp bog\u0103\u0163iile naturale, apa \u015fi electricitatea.<\/p>\nCE ESTE RECICLAREA?<\/h3>\n
CE SE POATE RECICLA?<\/h3>\n
\n– recipiente din sticl\u0103 colorat\u0103;
\n– h\u00e2rtie;
\n– ziare\/tip\u0103rituri;
\n– cutii din aluminiu pentru b\u0103uturi;
\n– plasticul.<\/p>\n
\nSticla este 100% reciclabil\u0103, recuperarea ei salv\u00e2nd un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consum\u0103 mult mai pu\u0163in\u0103 energie dec\u00e2t fabricarea ei din materiile prime de baz\u0103. Sticla reciclat\u0103 se folose\u015fte la fabricarea recipientelor pentru b\u0103uturi sau pentru hran\u0103, precum \u015fi ca izolator \u00een construc\u0163ii.<\/p>\n
\nDin recipientele de b\u0103uturi din aluminiu se realizeaz\u0103 noi produse cu aceea\u015fi destina\u0163ie \u015fi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomand\u0103 ca \u00eenainte de depozitarea recipientelor \u00een vasul de colectare adecvat, s\u0103 se verifice c\u0103 materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet.<\/p>\n
\nde topire cu diferite culori, \u00een func\u0163ie de destina\u0163ia care urmeaz\u0103 s\u0103 li se dea.<\/p>\nAMBALAJELE PET – O PROBLEM\u0102 PENTRU MEDIUL \u00ceNCONJUR\u0102TOR<\/h3>\n
\nreduce impactul negativ asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la r\u00e2ndul lor ca materie prim\u0103 pentru covoare, tapi\u0163erii, juc\u0103rii, p\u00e2sle pentru industria textil\u0103, ca izola\u0163ie la paltoane, saci de dormit,
\nindustria auto \u015f.a.; folie industrial\u0103; chingi \u015fi benzi; noi ambalaje PET alimentare \u015fi nealimentare (ex.: cartoane pentru ou\u0103, obiecte de uz casnic etc).<\/p>\n
\nstr\u0103in\u0103tate care dispun de instala\u0163iile necesare recicl\u0103rii lor. \u00centruc\u00e2t suntem printre ultimele \u0163\u0103ri europene care nu au un sistem public de reciclare a de\u015feurilor, implementarea urgent\u0103 \u015fi necondi\u0163ionat\u0103 a unui sistem public na\u0163ional de colectare selectiv\u0103 a de\u015feurilor \u00een vederea recicl\u0103rii trebuie s\u0103 fie o prioritate a tuturor cet\u0103\u0163enilor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"