Ideea unei alimenta\u0163ii f\u0103r\u0103 carne este \u00eenc\u0103 pentru mul\u0163i oameni greu de acceptat. Conform ideilor ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een mentalitatea comun\u0103, “nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 carne”, “nu ai de unde s\u0103 prinzi putere”, “te vei sim\u0163i vl\u0103guit” sau “te vei \u00eemboln\u0103vi(?!)” f\u0103r\u0103 carne… Pe de alt\u0103 parte, sutele de milioane de lacto-vegetarieni existen\u0163i la ora actual\u0103 pe glob, precum \u015fi numeroasele cazuri de vindec\u0103ri ale unor boli grave prin posturi alimentare sau regim vegetarian reprezint\u0103 dovezi vii ale unei realit\u0103\u0163i contrare. Unde este adev\u0103rul \u015fi cum trebuie s\u0103 ne alegem alimenta\u0163ia pentru a ne men\u0163ine \u00eentr-o stare de s\u0103n\u0103tate \u015fi echilibru?<\/p>\n
Este firesc s\u0103 ne punem o asemenea \u00eentrebare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 alimenta\u0163ia este principalul factor de sus\u0163inere \u015fi de formare a corpului nostru fizic. Al\u0103turi de modul \u00een care g\u00e2ndim \u015fi sim\u0163im, de obi\u015fnuintele formate \u00een timp \u015fi de predispozi\u0163iile native, alimenta\u0163ia poate s\u0103 reprezinte o surs\u0103 de s\u0103n\u0103tate, vigoare, energie \u015fi via\u0163\u0103 sau, dimpotriv\u0103, cauza fundamental\u0103 a degrad\u0103rii \u015fi a bolii. Nu este acela\u015fi lucru dac\u0103 introducem \u00een corp \u015fi impregn\u0103m \u0163esuturile noastre cu alimente care produc acumul\u0103ri nocive, alimente care con\u0163in substan\u0163e chimice aproape imposibil de eliminat, hormoni de cre\u015ftere ai animalelor sacrificate \u015fi chiar veritabile otr\u0103vuri, sau dac\u0103 ne aliment\u0103m cu o hran\u0103 pur\u0103, biologic\u0103, lipsit\u0103 de toxicitate \u015fi capabil\u0103 s\u0103 ne confere vitalitate…<\/p>\n
O idee care a luat amploare \u00een cursul secolului trecut chiar la nivel de mas\u0103 \u015fi care a devenit un adev\u0103rat mit este aceea c\u0103 “pentru a tr\u0103i bine avem nevoie de o mare cantitate de proteine”. O a doua idee izvor\u00e2t\u0103 dintr-o ignoran\u0163\u0103 cras\u0103 este aceea c\u0103 proteinele \u015fi aminoacizii de care avem nevoie \u00een asemenea cantit\u0103\u0163i nu pot fi luate din alte surse “de \u00eencredere” dec\u00e2t din carne!<\/p>\n
De multe ori, un neadev\u0103r repetat sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a deveni un adev\u0103r acceptat. A\u015fa stau lucrurile \u015fi \u00een cazul uneia dintre marile p\u0103c\u0103leli mediatizate \u015fi repetate p\u00e2n\u0103 la satura\u0163ie: pentru a fi \u015fi a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103tos trebuie s\u0103 consumi mari cantit\u0103\u0163i de proteine! \u00cen seama acestor compu\u015fi ai hranei au fost puse de-a lungul timpului cre\u015fterea rezisten\u0163ei organismului, \u00eent\u0103rirea oaselor, m\u0103rirea for\u0163ei fizice \u015fi chiar o bun\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2teva repere pentru a \u00een\u0163elege cum stau lucrurile \u00een realitate.<\/p>\n
O serie de investiga\u0163ii au pornit de la ideea logic\u0103 c\u0103 dac\u0103 organismul \u00een cre\u015ftere are nevoie de o mare cantitate de proteine pentru dezvoltarea s\u0103, atunci mama-Natur\u0103 a f\u0103cut cu siguran\u0163\u0103 astfel ca \u00eenc\u0103 din perioada copil\u0103riei s\u0103 avem la dispozi\u0163ie acest necesar. Pentru prima perioad\u0103 a existen\u0163ei noastre, \u00een care ritmul de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare se afl\u0103 la maxim, Natura ne-a pus la
\ndispozi\u0163ie un ingredient complet: laptele matern. \u015eti\u0163i care este propor\u0163ia de proteine \u00een laptele matern? 50%, 25%, 10%? Nu. Laptele matern con\u0163ine 2,36% proteine la na\u015ftere, iar acest procentaj scade \u00eentre 1,2%-1,6% dup\u0103 primele 6 luni. Aceast\u0103 propor\u0163ie nu este \u00eens\u0103 absolut deloc \u00een detrimentul copilului nou-n\u0103scut.<\/p>\n
\u00cen pofida numeroaselor studii realizate, exist\u0103 \u00eenc\u0103 foarte multe opinii contradictorii cu privire la necesarul de proteine al organismului uman. Dup\u0103 ce a studiat timp de 10 ani necesarul de proteine al omului, dr. Mark Hegstead, profesor \u015fi specialist \u00een nutri\u0163ie la colegiul de medicin\u0103 de la Harvard a stabilit c\u0103 cei mai mul\u0163i oameni se pot adapta u\u015for la diferite regimuri proteinice care li se ofer\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere \u00een condi\u0163iile unei alimenta\u0163ii mai reduse \u00een proteine, dar fiind afecta\u0163i \u00een cazurile de exces al acestora. \u00cen urma unor reevalu\u0103ri recente, Academia American\u0103 de \u015etiin\u0163e consider\u0103 c\u0103 un b\u0103rbat adult are nevoie de 56 de grame de proteine pe zi (\u015fi nu de 80 de grame cum se considera ini\u0163ial). Chiar mai mult, la \u00eentreb\u0103rile adresate speciali\u015ftilor acestui institut, ei au confirmat c\u0103, de fapt, nevoia de proteine este de aproximativ 30 de grame pe zi, dar ei recomand\u0103 totu\u015fi 56, pentru c\u0103 valoarea de 30 de grame a st\u00e2rnit numeroase proteste. Ale cui? Ale marilor produc\u0103tori de preparate din carne\u2026 Nu este un fapt nou c\u0103 pentru unele trusturi lipsite de scrupule publicitatea este un motiv suficient de puternic pentru a men\u0163ine \u015fi a promova o idee, fie ea chiar fals\u0103.<\/p>\n
Aceste valori recente stabilite de c\u0103tre americani sunt la r\u00e2ndul lor confirmate \u00eentr-un raport al Uniunii Interna\u0163ionale a \u015etiin\u0163elor Nutri\u0163iei unde se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 necesarul de proteine pentru un adult poate s\u0103 varieze de la o \u0163ar\u0103 la alta \u00eentre
\n36 \u015fi 110 grame pe zi. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste valori, sau consider\u00e2nd chiar o medie de 40-50 de grame de proteine necesare \u015fi suficiente pentru o zi, chiar \u015fi marii consumatori de carne ar trebui s\u0103-\u015fi limiteze apetitul la nu mai mult de 100 de grame din
\nacest produs. \u00cen plus, abunden\u0163a de proteine existente \u00een vegetalele proaspete, leguminoase, nuci \u015fi semin\u0163e oleaginoase, reduce \u015fi mai mult acest “necesar” de carne \u015fi vom putea constata c\u0103 nevoile organismului sunt acoperite cu rapiditate chiar \u015fi printr-o a\u015fa-numit\u0103 alimenta\u0163ie “de post”.<\/p>\n
Ce rol au proteinele \u00een organism? <\/strong> Un exemplu gr\u0103itor este cazul americanului Robert Weeb, care \u00een 1995 dobora recordul mondial \u00een ascensiunea muntelui Shasta, urc\u00e2nd de la altitudinea de 8000 de picioare la aceea de 14164 de picioare, \u00een 1 or\u0103 \u015fi 39 de minute. Recordul mondial, nedoborat de 50 de ani, era de 2 ore \u015fi 24 de minute. Vegetarian convins \u015fi adept al unor programe terapeutice de dezintoxicare a organismului, el relata \u00eentr-un interviu acordat mass-mediei: “C\u00e2nd sunt \u00een mun\u0163i simt c\u0103 sunt \u00een contact cu o adev\u0103rat\u0103 surs\u0103 de putere \u015fi energie care m\u0103 face aproape neobosit. Regimul meu de via\u0163\u0103 \u015fi purificarea organismului mi-au permis s\u0103 \u00eemi dezvolt aceast\u0103 vitalitate foarte mult”. El a confirmat odat\u0103 \u00een plus capacit\u0103\u0163ile sale \u00een 1997 c\u00e2nd a reluat ascensiunea \u015fi cobor\u00e2rea aceluia\u015fi munte de 5 ori \u00een 24 de ore, ceea ce pentru un om obi\u015fnuit, care \u00een condi\u0163ii normale realizeaz\u0103 doar ascensiunea \u00een aproximativ 6 ore, poate fi considerat de domeniul miraculosului.<\/p>\n Ideea c\u0103 proteinele \u00eent\u0103resc oasele se dovede\u015fte a fi la fel de fals\u0103, alimenta\u0163ia excedentar\u0103 \u00een proteine constituind una dintre cauzele osteoporozei – boal\u0103 caracterizat\u0103 de sl\u0103birea \u015fi fragilitatea oaselor. Din acest punct de vedere, cea mai bun\u0103 rezisten\u0163\u0103 a \u0163esutului osos se poate \u00eent\u00e2lni, din nou, la vegetarieni.<\/p>\n \u00cen sintez\u0103, a\u015fa cum men\u0163iona medicul american Richard Anderson, dezavantajele alimenta\u0163iei cu un \u00eenalt con\u0163inut de proteine preluate din carne sunt: – Deterioreaz\u0103 tractul digestiv Aceste efecte apar \u00een special \u00een cazul consumului de carne pentru c\u0103 acest produs con\u0163ine, \u00een afara proteinelor, \u015fi alte substan\u0163e cu rol nociv, despre care vom vorbi \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n Alte motive pentru care carnea nu este recomandat\u0103 \u00een alimenta\u0163ie <\/strong><\/p>\n 1. Carnea con\u0163ine o mare propor\u0163ie de acid uric, unul dintre de\u015feurile ce rezult\u0103 \u00een urma activit\u0103\u0163ii celulare. Rinichii filtreaz\u0103 acidul uric din s\u00e2nge \u015fi \u00eel trimit \u00een vezic\u0103 de unde este eliminat \u00eempreun\u0103 cu ureea sub form\u0103 de urin\u0103. Dac\u0103 acest acid uric nu este extras rapid \u015fi complet din s\u00e2nge, el se acumuleaz\u0103 \u00een articula\u0163ii, provoc\u00e2nd apari\u0163ia gutei, \u015fi \u00een rinichi, provoc\u00e2nd apari\u0163ia 2. Odat\u0103 cu sacrificarea animalului, \u00een carne apar bacteriile de putrefac\u0163ie, de tipul celor care se \u00eenmul\u0163esc la nivelul intestinului gros. Profesorul Jay Hoffman afirm\u0103 \u00een lucrarea s\u0103 “Chimia alimentar\u0103 \u015fi chimia corpului uman”: “Atunci c\u00e2nd animalul este viu, procesul de osmoz\u0103 din colon \u00eempiedic\u0103 bacteriile de putrefac\u0163ie s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een animal. \u00cen momentul mor\u0163ii, procesul 3. De multe ori, \u00een dorin\u0163a de cre\u015ftere a produc\u0163iei de carne, se folosesc substan\u0163e chimice cu rol de \u00eengr\u0103\u015fare a animalelor (exist\u0103 zeci de astfel de substan\u0163e chimice) sau diferi\u0163i hormoni pentru accelerarea cre\u015fterii lor. Aceste substan\u0163e chimice se reg\u0103sesc \u00een organismul animalului sacrificat \u015fi apoi vor invada organismul uman, gener\u00e2nd prin acumulare gradat\u0103 dezvoltarea majorit\u0103\u0163ii bolilor grave ale secolului. La acestea se adaug\u0103 toxinele rezultate din digestia acestui aliment greu \u015fi cele rezultate \u00een urma prelucr\u0103rii prin pr\u0103jire, afumare etc. Astfel se explic\u0103 de ce tratamentul natural al bolilor grave (bolile de inim\u0103, cancerul, hipertensiunea, etc.) presupune \u00een mod obligatoriu excluderea c\u0103rnii din alimenta\u0163ie pentru perioade lungi de timp, aceasta determin\u00e2nd \u00eencetinirea considerabil\u0103 a procesului bolii sau chiar stoparea acestuia.<\/p>\n 4. Din num\u0103rul de aminoacizi esen\u0163iali necesari pentru dezvoltarea organismului, doar 8 este necesar s\u0103 fie prelua\u0163i din alimente, ceilal\u0163i put\u00e2nd fi sintetiza\u0163i \u00een organism. Ace\u015fti aminoacizi pot fi prelua\u0163i \u00een totalitate prin consumul de polen apicol, cereale integrale, g\u0103lbenu\u015f de ou, lapte \u015fi derivatele sale. Carnea nu con\u0163ine substan\u0163e vitale pentru dezvoltarea organismului care s\u0103 nu existe \u00een mod frecvent \u015fi \u00een alte alimente naturale. Prin urmare, o alimenta\u0163ie lacto-vegetarian\u0103 este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure tot ceea ce organismul are nevoie pentru o stare de s\u0103n\u0103tate excelent\u0103.<\/p>\n 5. Carnea, \u00een special cea de porc \u015fi de vit\u0103, con\u0163ine gr\u0103simi saturate, greu asimilabile de c\u0103tre organism. Acestea sunt, conform statisticilor realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, una dintre cauzele principale ale apari\u0163iei bolilor cardio-vasculare. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul ca bolile cardio-vasculare reprezint\u0103 prima cauza a deceselor \u00eenregistrate anual.<\/p>\n 6. Dincolo de numeroasele cazuistici \u015fi cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o latur\u0103 moral\u0103 \u015fi o perspectiv\u0103 profund uman\u0103 din care consumul de carne nu este recomandat. Se poate afirma c\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 nu are structura fiziologic\u0103 \u015fi nici cea psihologic\u0103 a unui carnivor. Dac\u0103 fiecare dintre consumatorii de carne ar trebui s\u0103 ucid\u0103 cu s\u00e2nge rece animalul nevinovat, s\u0103 \u00eel jupoaie \u015fi apoi s\u0103 \u00eei ia carnea pentru a o m\u00e2nca, am fi uimi\u0163i c\u00e2t de mul\u0163i vegetarieni ar exista \u00een lume. Pentru cei care se \u00eendoiesc \u00eenc\u0103 de aceasta, o vizit\u0103 la un abator i-ar putea convinge definitiv. Suferin\u0163a animalelor \u00een momentele dinaintea mor\u0163ii violen\u0163e la care sunt supuse determin\u0103 \u00een plus o intens\u0103 secre\u0163ie de substan\u0163e nocive \u00een organismul lor, substan\u0163e care mai apoi vor \u00eengreuna procesul de digestie al c\u0103rnii \u015fi vor genera numeroase probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n 7. Toate marile tradi\u0163iile spirituale ezoterice (cre\u015ftinismul, budismul, hinduismul, etc.) au men\u0163ionat din cele mai vechi timpuri c\u0103 cei ce doresc s\u0103 \u00ee\u015fi purifice mintea \u015fi trupul nu trebuie s\u0103 consume carne. Postul cre\u015ftin, at\u00e2t de benefic pentru cei care \u00eel respect\u0103, este astfel structurat \u00eenc\u00e2t, \u00eentr-un mod accesibil pentru toat\u0103 lumea, s\u0103 ajute la realizarea acestor deziderate. “A nu ucide” este o norm\u0103 de conduit\u0103 moral\u0103 care trebuie s\u0103 fie transferat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi asupra regnului animal. Violen\u0163a \u015fi agresivitatea, sub orice form\u0103 ar fi dezvoltat\u0103, nu va genera altceva dec\u00e2t tot violen\u0163\u0103 \u015fi agresivitate. Studiile realizate timp de 10 ani pe un grup de 3000 de vegetarieni din diferite categorii sociale au eviden\u0163iat o tendin\u0163\u0103 mult mai redus\u0103 c\u0103tre agresivitate \u015fi violen\u0163\u0103, precum \u015fi o rat\u0103 foarte mic\u0103 a criminalit\u0103\u0163ii, comparativ cu consumatorii de carne. Este evident c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 profund\u0103 \u00eentre ceea ce m\u00e2nc\u0103m \u015fi starea sistemului nervos, c\u0103 hrana influen\u0163eaz\u0103 pe termen lung starea noastr\u0103 psihic\u0103 \u015fi mental\u0103.<\/p>\n \n \n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cum trebuie s\u0103 ne alegem alimenta\u0163ia pentru a ne men\u0163ine \u00eentr-o stare de s\u0103n\u0103tate \u015fi echilibru?<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[281,284],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2487"}],"collection":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2487"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2497,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2487\/revisions\/2497"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPrincipalii furnizori de energie pentru organismul nostru sunt glucoza (care provine din legume, cereale \u015fi fructe), urmat\u0103 de amidon \u015fi apoi de gr\u0103simi. Proteinele au rol plastic, de construc\u0163ie, \u015fi nu furnizeaz\u0103 energie organismului dec\u00e2t \u00een cazuri de lips\u0103 extrem\u0103 a substan\u0163elor energizante. Mai mult chiar, metabolismul proteinelor se face cu consum de energie! Excesul de proteine este una dintre cauzele ce determin\u0103 excesul de azot, surs\u0103 a st\u0103rilor de oboseal\u0103 accentuat\u0103. Sus\u0163in\u0103torii dezvolt\u0103rii corporale (culturismului), de\u015fi ajung la un aspect corporal impresionant nu exceleaz\u0103 nici pe departe \u00een ceea ce prive\u015fte
\nrezisten\u0163a fizic\u0103, comparativ cu persoane cu o musculatur\u0103 mai modest\u0103, dar cu o alimenta\u0163ie corect\u0103. A\u015fa se explic\u0103, spre exemplu, faptul c\u0103 mai multe recorduri de rezisten\u0163\u0103 la probele de maraton sau de ascensiune montan\u0103 sunt de\u0163inute, \u00een mod paradoxal, de oameni care au o alimenta\u0163ie lacto-vegetarian\u0103.<\/p>\n
\n– Favorizeaz\u0103 acumularea \u00een organism de acizi, radicali liberi \u015fi toxine \u00een exces
\n– S\u0103r\u0103ce\u015fte rezerva de minerale a organismului
\n– Reduce oxigenarea celular\u0103
\n– Reduce mi\u015fc\u0103rile peristaltice favoriz\u00e2nd constipa\u0163ia, colitele \u015fi alte tulbur\u0103ri intestinale grave.
\n– Determin\u0103 diferite st\u0103ri de congestie \u00een corp \u015fi favorizeaz\u0103 acumularea de mucus<\/p>\n
\n– Sl\u0103be\u015fte ficatul \u015fi alte organe vitale.<\/p>\n
\ncalculilor, \u015fi determin\u0103 alte boli grave care pot degenera \u00een leucemie. Organismul adult are capacitatea de a elimina zilnic o cantitate de aproximativ 0,5 grame de acid uric; pe de alt\u0103 parte o simpl\u0103 bucat\u0103 de carne de dimensiune medie poate s\u0103 con\u0163in\u0103 aproape 0,8-1 gram de acid uric. Este un motiv care poate s\u0103 ne dea de gandit…<\/p>\n
\nosmotic se \u00eentrerupe \u015fi bacteriile traverseaz\u0103 peretele colonului pentru a invada carnea animalului. Acesta este de fapt factorul care fr\u0103geze\u015fte carnea.” Altfel spus, carnea este fr\u0103gezit\u0103 prin procesul de… putrefac\u0163ie, care este apoi \u00eencetinit sau stopat la scar\u0103 industrial\u0103 – pentru ca \u015fi clien\u0163ii s\u0103 poat\u0103 g\u0103si \u00een magazine o carne c\u00e2t mai “proasp\u0103t\u0103” – prin tratarea cu substan\u0163e chimice care la r\u00e2ndul lor amplific\u0103 toxicitatea acestui aliment.<\/p>\n