ÎNCHIDE. STINGE. RECICLEAZĂ.
PROTECŢIA MEDIULUI
Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.
Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse.
Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la
o schimbare radicală.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ‘90 în comparaţie cu deceniul anterior. Nivelul apei şi mărilor este în creştere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.
Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum, agricultura – toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la schimbarea climei.
Trebuie să găsim modalităţi de reducere drastică a emisilor de gaze.
Aşadar, vremea devine tot mai călduroasă. Chiar e aşa de rău? Da.
Schimbarea climei înseamnă mai mult decât vacanţe de vară mult mai calde. Ea ar putea avea un efect dezastruos asupra Europei şi restului lumii:
– Calotele polare se topesc. Dacă se topeşte calota de gheaţă din Groenlanda, nivelul mării ar putea creşte cu circa 7 metri. Oraşele de coastă din toată lumea ar fi inundate. Creşterea nivelului mării ameninţă zonele de coastă, dar în acelaşi timp contaminează terenurile agricole şi rezervele de apă potabilă.
– Gheţarii se topesc. În staţiunea montană Andermatt din Elveţia administraţia locală a fost nevoită să acopere gheţarii cu o pătură gigantică, în încercarea de a reduce topirea lor în timpul verii.
– Schimbările climatice sunt cauza unor manifestări extreme ale verii – furtuni, inundaţii, secete şi valuri de căldură.
– 1,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă. Dacă temperatura la nivel global continuă să crească, este foarte probabil că lor li se vor adăuga alţi 2,4 miliarde de oameni.
– Dacă temperatura creşte cu 2,5 °C, există riscul ca 50 de milioane de oameni să moară de foame.
– Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punând în pericol vieţile a 210 milioane de oameni.
– Plantele şi animalele nu sunt capabile să reziste la schimbările de temperatură. Un studiu arată că schimbările climatice ar putea duce la dispariţia unei treimi din speciile de pe glob, până în 2050. Animalele care trăiesc în zonele friguroase sunt cele mai vulnerabile.
– Pe termen lung, schimbările climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete şi la migraţia unui mare număr de refugiaţi, plecaţi în căutare de hrană, apă şi combustibil.
Peste 60 de cazuri de poluare accidentală au fost înregistrate anual, în ultimul deceniu, în România, unele având consecinţe dramatice asupra stării de sănătate a oamenilor, a mediului
înconjurător şi a economiei din zonele afectate.
UN OM PREVENIT FACE CÂT DOI
CE POŢI FACE
– Vrei un ceai? Atunci foloseşte numai atâta apă cât ai nevoie, nu umple ibricul până sus.
– Zborul cu avionul produce creşterea cea mai rapidă a emisiei de CO2. Ce-ar fi să îţi petreci vacanţa în ţara ta sau să descoperi o altă parte a Europei călătorind cu trenul?
– Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, în UE. De ce să nu mergi cu mijloacele de transport în comun? Ori să mergi cu bicicleta sau pe jos, opţiuni mult mai sănătoase şi mai ieftine.
– Dacă intenţionezi să cumperi un frigider nou, o maşină de spălat sau alte aparate casnice, verifică eticheta de eficienţă energetică, obligatorie în Europa, care arată dacă acestea fac parte din categoria de eficienţă economică “A”. Clasa “A” arată o eficienţă energetică ridicată.
– Nu lăsa televizorul, aparatura electronică şi computerul în standby – cu lumina roşie aprinsă. Televizorul foloseşte 45% din energia necesară, în modul standby. Dacă toţi europenii ar evita această situaţie, atunci s-ar putea economisi suficientă energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ţări de mărimea Belgiei.
– Nu lăsa încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încărcat bateria. Dacă faci acest lucru, se pierde 95% din energie – de fapt numai 5% este necesară pentru încărcarea telefonului tău.
– Economiseşte apă caldă făcând duş în loc de baie. Pentru duş se foloseşte de patru ori mai puţină apă.
– Stinge luminile când pleci de acasă şi când nu ai nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezintă 30% din consumul de electricitate din UE, aşa că, dacă am economisi cu toţii electricitate, contribuţia noastră ar fi foarte mare. S-ar economisi şi bani – dacă stingi cinci becuri când nu ai nevoie de ele, poţi economisi 60 de euro pe an.
– Cumpără becuri economice. Ele costă mai mult decât becurile obişnuite, dar fac toţi banii, pentru că au o durată de funcţionare mai mare şi consumă de cinci ori mai puţină energie.
– Nu exagera cu încălzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora cu până la 7% factura de energie a familiei tale.
– Dacă ai de gând să cumperi o maşină nouă, cumpără un model mic, cu consum redus de combustibil. Toate automobilele noi poartă o etichetă pe care este înscrisă cantitatea de CO2 emisă în aer.
– Nu pune mâncarea în frigider când e fierbinte sau caldă; las-o mai întâi să se răcească.
– Caută produsele cu eticheta ecologică europeană – o floare mică. Ea arată că produsele respective sunt ecologice şi că protejează mediul mai mult decât cele fără etichetă.
– Când aeriseşti casa, pentru a nu fi nevoit să utilizezi ulterior în mod excesiv instalaţiile de încălzire/răcire, lasă fereastra deschisă numai câteva minute.
COMBUSTIBILI ALTERNATIVI
Avem nevoie de energie ca să ne încălzim, să mâncăm, să ne deplasăm la distanţă şi să producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uşor se consumă într-un ritm rapid.
Trebuie să începem să economisim energie încă de pe acum! Sunt lucruri mărunte pe care le putem face şi noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electrică, la înlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum
energetic mai mare decât cele noi şi la reducerea, pe cât posibil, a consumului de combustibil auto.
Izolarea casei este de un real folos. Protecţia termică montată pe rezervorul de apă caldă şi draperiile trase în timpul nopţii sunt un început. Ferestrele termopan reduc pierderea de căldură cu până la 20%.
APA
Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Nu putem trăi fără ea, dar ne comportăm de parcă ni se cuvine. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu
costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, pesticide, substanţe chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluanţi sunt îngăşămintele şi pesticidele. La contactul cu apal, ele sunt transportate spre râuri şi fluvii şi de acolo în mare. Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări.
POLUAREA AERULUI
Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme
respiratorii grave, precum astmul.
Efectele poluării aerului:
– Sănătate precară, de la bronşită la astm şi chiar la moarte prematură.
– Acidizare – creşterea PH-ului solului, afectând pădurile, râurile, lacurile şi clădirile istorice.
– Eutroficarea – creşterea în exces a algelor în lacuri şi în râuri, fapt care afectează viaţa florei şi a faunei.
Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Depăşirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează pădurile, recoltele şi animalele. Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar tu poţi ajuta la soluţionarea acesteia dacă iei anumite măsuri cu un impact pozitiv.
DIVERSITATEA BIOLOGICĂ
Diversitatea biologică înseamnă totalitatea modalităţilor prin care se manifestă viaţa, cu toate formele ei de existenţă şi de asociere. Ea ne asigură mâncarea sănătoasă, aerul proaspăt şi apa curată. Poate că ai citit despre exploatarea masivă a pădurilor tropicale de pe Amazon, ameninţate astfel cu dispariţia. Şi în Europa, biodiversitatea este grav ameninţată. Se estimează că rata de dispariţie a speciilor este, la ora actuală, de până la 10.000 de ori mai mare decât procesul natural. Dacă nu acţionăm acum pentru conservarea diversităţii biologice, în curând nu vom mai putea face nimic. Cauzele distrugerii biodiversităţii, prin pierderea habitatului natural şi prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensivă, construcţiile, poluarea, exploatarea exagerată a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor, a solului, dar şi schimbările climatice. Protejarea biodiversităţii poate ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice. Unele ecosisteme ajută la diminuarea concentraţiilor de gaze de seră, cum ar fi pădurile sau turbăriile. Alte ecosisteme ne pot ajuta împotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbările climatice.
SUBSTANŢELE CHIMICE PERICULOASE ŞI TEHNO-DEŞEURILE
Nu se văd, nu se simt şi nu le poţi gusta, dar suntem înconjuraţi de substanţe chimice. Unele dintre acestea sunt periculoase pentru organism şi pentru mediu – gazele de eşapament, emisiile industriale, pesticidele. Alte substanţe chimice periculoase se găsesc în componenţa produselor de uz curent, cum sunt detergenţii, unele textile, aparatura electronică, condensatoare electrice şi chiar jucării.
Recomandări:
– Spală sau curăţă coaja fructelor şi a legumelor înainte de a mânca.
– Evită produsele menajere sau de curăţare, care au mirosuri foarte puternice.
– Evită alimentele care au venit în contact cu materiale aderente din PVC.
– Alege produse cosmetice făcute din ingrediente naturale.
– Evită folosirea pesticidelor, a biocidelor şi a fungicidelor în grădină.
– Încearcă să eviţi produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care UE le foloseşte pentru a semnala pericolele şi riscurile.
– La cumpărături, caută eticheta ecologică – simbolul florii, care arată ce produse afectează cel mai puţin mediul.
Pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii şi aparate, cele considerate depăşite sau “uzate moral” sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare şi prăjitoare de pâine vechi reprezintă deşeuri electronice şi casnice, numite şi e-deşeuri sau tehno-deşeuri. Este vorba de un nou tip de “gunoi”, care creşte văzând cu ochii în societăţile avansate tehnologic.
Dacă nu sunt depozitate corespunzător, aceste deşeuri pot fi foarte periculoase, deoarece conţin substanţe nocive.
Ştiaţi că . . .
. . . dacă am economisi 20% din consumul individual de energie, până în anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 miliarde de Euro, echivalentul a circa 210 mii de miliarde de lei?
. . . un european foloseşte cam de zece ori mai mult combustibil şi mai multă energie decât un locuitor dintr-o ţară în curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe deşeuri.
. . . Marea Nordului s-a încălzit cu 1,1 grade Celsius în ultimii 30 de ani, fapt care are un puternic impact asupra speciilor de peşti? 36 de specii de peşti s-au deplasat cu 5 până la 400 km mai spre nord.
. . . până în anul 2100, din cauza încălzirii globale se prevede o creştere a nivelului mărilor şi oceanelor de până la 88 cm? Insulele joase şi zonele de coastă ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi în pericol.
. . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat în zone montane mai înalte, în căutarea unui habitat mai răcoros.