Una din problemele cele mai importante ale unei persoane o constituie
sănătatea proprie. Din acest motiv este logic că fiecare dintre noi este
interesat în mod deosebit să afle care îi sunt drepturile de care se
bucură în calitate de pacient. Acum, românii care suferă de afecţiuni
grave ce nu pot fi tratate în România pot beneficia de tratamente în
străinătate decontate integral de Ministerul Sănătăţii (MSP), conform
Ordinului nr. 50 din 23 ianuarie 2004 privind metodologia de trimitere a
bolnavilor pentru tratament în străinătate. Acest program există din anul
2004 şi prevede boli cum ar fi leucemia şi aplazia medulară, respectiv
transplantul de măduvă, afecţiuni severe ale plămânilor sau ale inimii,
unele boli rare ale ochiului, ficatului şi altele. Pentru tratamentele al
căror cost este ridicat există posibilitatea de a solicita finanţare şi de la
Ministerul Muncii. Pentru a beneficia de acest program, bolnavul trebuie
să se adreseze în primul rând autorităţii de sănătate publică unde
pacientul îşi are domiciliul, unde se întocmeşte dosarul medical care
este trimis apoi pentru finanţare la MSP. În anul 2007 s-au înregistrat la
MSP doar 100 de cereri, 90% dintre acestea fiind deja finanţate.
Şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) deţine un program
de decontare a unor tratamente în străinătate, acesta fiind valabil doar
în cazul în care tratamentul respectiv se efectuează şi în România, dar
pacientul nu poate fi tratat în timp util în ţară. Este vorba despre
formularul E 112, valabil de la 1 ianuarie 2007, care se adresează
tuturor românilor asiguraţi, aceştia putând beneficia de tratamente în
străinătate, cu condiţia ca tratamentul respectiv să se efectueze în mod
normal şi în România, numai că nu poate fi efectuat în ţară în timp util.
Pacientul trebuie să anexeze lângă formular şi această dovadă.
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE PACIENŢILOR
1. Dreptul la îngrijirea sănătăţii la cel mai înalt standard, indiferent de
statutul social, vârstă, sex, etnie, religie sau convingeri politice;
2. Dreptul la adresabilitate liberă la asistenţa medicală, conform
prevederilor legale;
3. Dreptul de a cunoaşte identitatea, statutul profesional şi calificarea
celor care asigură serviciul de sănătate;
4. Dreptul de a fi informaţi în legătură cu starea sănătăţii lor, cu
procedurile terapeutice propuse, cu diagnosticul şi prognoza
afecţiunii;
5. Informaţiile trebuiesc comunicate pacienţilor într-o manieră adecvată
capacităţii lor de înţelegere. Dacă pacientul nu vorbeşte limba
oficială, trebuie să existe mijloace de traducere;
6. Dreptul de a fi informat şi de a lua o decizie referitoare la efectuarea
unor activităţi de cercetare/învăţământ care implică persoana sa;
7. După ce au fost informaţi asupra tratamentului pacienţii au dreptul
să-l accepte sau să-l refuze;
CONSIMŢĂMÂNTUL
Acordul imediat al pacientului este un imperativ pentru orice intervenţie
chirurgicală. Medicul este în serviciul persoanei şi nu îi este admisă
abdicarea de la dorinţa exprimată de către bolnav în cunoştinţă de
cauză voinţa bolnavului fiind întotdeauna respectată, indiferent care ar
fi sensul acesteia.
Pentru orice activitate medicală (examinare clinică, examinări
funcţionale, manopere de diagnostic, tratament medicamentos,
fizioterapeutic sau chirurgical de orice fel) se va cere consimţământul
bolnavului exprimat în scris, pe formular sau pe foaia de observaţie
clinică pentru unele manopere de diagnostic şi tratament care
comportă risc. Consimţământul va fi dat numai după lămurirea
bolnavului asupra esenţei şi utilităţii actului recomandat.
CONFIDENŢIALITATEA
Toate informaţiile despre starea de sănătate, despre condiţia medicală,
diagnostic, prognoză şi tratament trebuie păstrate confidenţial, chiar
şi după moarte. Informaţiile confidenţiale pot fi divulgate doar dacă
pacientul îşi dă consimţământul explicit.
ÎNGRIJIRE ŞI TRATAMENT
1. Dreptul de a primi îngrijiri de sănătate adecvate cu nevoile lor de
sănătate, inclusiv îngrijiri preventive şi activităţi care au ca scop
promovarea sănătăţii. Serviciile ar trebui să fie disponibile şi
accesibile în mod echitabil, fără discriminare şi în conformitate cu
resursele financiare, umane şi materiale disponibile într-o societate
dată;
2. Dreptul colectiv al pacienţilor la o anumită formă de reprezentare la
fiecare nivel al sistemului de îngrijiri de sănătate, în probleme
referitoare la panificarea şi evaluarea serviciilor, inclusiv limitele,
calitatea şi funcţionarea îngrijirilor acordate, marcată atât de
standarde tehnice ridicate cât şi de o relaţie umană între pacient şi
furnizorii de servicii de sănătate;
3. Dreptul la continuitatea îngrijirilor, inclusiv de cooperare între toţi
furnizorii de îngrijiri de sănătate care pot fi implicate în diagnostic,
tratament şi îngrijiri;
4. Dreptul la o procedură de selecţie cinstită pentru tratament, în
situaţiile în care furnizorii trebuie să aleagă între mai mulţi pacienţi
potenţiali.
Alegerea trebuie să se bazeze pe criterii medicale şi trebuie făcută
fără discriminare. Bolnavul nevindecabil are dreptul de a fi tratat cu
aceeaşi grijă şi atenţie ca şi cei care au şansă de vindecare;
5. Dreptul de a alege şi schimba doctorul, furnizorul de servicii de
sănătate sau instituţia de îngrijiri de sănătate, dacă aceasta este
compatibilă cu funcţionarea sistemului de îngrijiri de sănătate;
6. Dreptul la îngrijiri terminale umane. În caz de pericol de moarte,
medicul va rămâne lângă bolnav atâta timp cât este nevoie de
ajutorul său.
Pesoanele cu afecţiuni deosebit de grave, care nu pot fi
tratate în ţară, pot fi trimise la tratament în străinătate.
ATRIBUŢIILE COMISIILOR DE SPECIALITATE TERITORIALE
DE TRIMITERE LA TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE
1. Examinează bolnavul şi documentaţia medicală, în vederea stabilirii
diagnosticului complet al afecţiunii de bază (clinic, etiologic,
funcţional, histopatologic, topografic, forma şi stadiul evolutiv),
consemnând totodată şi eventualele boli asociate;
2. În situaţia în care tratamentul bolnavului examinat poate fi efectuat
în ţară, recomandă unitatea medicală în care bolnavul urmează să
fie tratat, întocmind în acest scop documentaţia medicală necesară;
3. Recomandă internarea pacientului într-o clinică din centrul
universitar în care funcţionează comisia, în cazul în care sunt
necesare investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului şi
a conduitei terapeutice;
4. Completează procesul-verbal medical pe care îl trimite direcţiei de
sănătate publică judeţene sau a municpiului Bucureşti în termen de
maxim 14 zile de la evaluarea pacientului. Recomandă, de
asemenea minim 3 clinici la care pacientul poate efectua tratament
în străinătate, furnizând şi datele de contact ale acestora (adresă,
telefon, fax).
Selectarea clinicilor se face în ordine descrescătoare, pe baza
următoarelor criterii:
– experienţa în domeniu şi rezultate obţinute;
– calitatea serviciilor oferite;
– costul estimativ al tratamentului (cel mai mic).
Comisia are obligaţia de a argumenta scris selecţia clinicilor pentru
tratament în străinătate.
5. Completează fişa specială pentru bolnavii cu afecţiuni hematologice
care solicită transplant de celule STEM hematopoietice.
6. Informează pacientul sau aparţinătorii acestuia despre boala de
care suferă, intervenţia recomandată, rezultatele aşteptate în urma
efectuării intervenţiei în străinătate, precum şi despre riscurile pe
care le comportă intervenţia.
7. Evaluează pacientul la întoarcerea în ţară şi elaborează un raport
medical, trimis direcţiei de sănătate publică judeţene, în care este
precizat beneficiul tratamentului efectuat. În cazul în care se impune
continuarea tratamentului în străinătate se completează un nou
proces verbal medical.
Trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate se aprobă de
Ministerul Sănătăţii numai pentru afecţiunile care nu pot fi tratate în
ţară, pe baza unei documentaţii medicale întocmite de direcţiile de
sănătate publice. Aceasta se face numai pentru bolnavii înscrişi pe
lista unui medic de familie, care au parcurs toate niveluriel de acordare
a asistenţei medicale, respectiv asistenţă medicală primară, de
specialitat. şi care au fost spitalizaţi în unităţi sanitare care oferă
servicii medicale de înaltă calitate profesională şi tehnică, dar a căror
sănătate nu a fost restabilită.
ACTE NECESARE URMĂRII TRATAMENTULUI
Documentele medicale ale bolnavului (copie de pe fişa pacientului,
biletul de ieşire din spital, analizele etc.) se depun de către medicul de
familie, aparţinător sau bolnav la direcţia de sănătate publică în a cărei
rază teritorială domiciliază, împreună cu o cerere din partea bolnavului
sau a aparţinătorului.
Decizia trimiterii pentru tratament medical în străinătate este adoptată
după examinarea documentaţiei medicale a bolnavului de către o
comisie a Ministerului Sănătăţii, formată din ministrul sănătăţii,
ministrul secretar de stat pe probleme de asistenţă medicală, directorul
general al Direcţiei generale asistenţă medicală şi directorul Direcţiei
relaţii cu Parlamentul, legislaţie şi contecios.
În cazul în care solicitările de finanţare a tratamentelor în străinătate
depăşesc fondurile aprobate lunar cu această destinaţie, comisia
Ministerului Sănătăţii va aproba finanţarea tratamentului în străinătate
pe baza următoarelor criterii de prioritate:
1. Riscul vital legat de evoluţia bolii;
2. Beneficiul estimat pentru bolnav;
3. Vârsta pacientului.
DREPTURILE ASIGURAŢILOR
1. Să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicita, dacă
îndeplinesc toate condiţiile legii;
2. Să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel
puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
3. Să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale
sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în
condiţiile legii;
4. Să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite;
5. Să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de
promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
6. Să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitalele
aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
7. Să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
8. Să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
9. Să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
10. Să beneficieze de dispozitive medicale;
11. Să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
12. Să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în
ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;
13. Să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;
14. Să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate în condiţiile legii.
Pacienţii şi asiguraţii de sănătate trebuie să se poată bucura de aceste
drepturi fără discriminare. Dacă nu pot beneficia de drepturile mai sus
menţionate, acestea ar trebui exercitate de reprezentantul lor legal sau
de o altă persoană desemnată de către pacient în acest sens.
Comisia de Etică urmăreşte respectarea drepturilor pacienţilor în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Pacienţii au dreptul de a li se examina şi rezolva plângerile într-o
manieră justă, eficientă, promptă şi de afi informaţi asupra rezultatului.
FACILITĂŢI OFERITE PERSOANELOR CU HANDICAP
Persoanele adulte cu handicap beneficiază de următoarele drepturi şi
facilităţi:
1. Indemnizaţie lunară, indiferent de venituri în cuantum de 179 lei
pentru persoanele adulte cu handicap grav, respectiv 147 lei pentru
persoanele adulte cu handicap accentuat;
2. Buget personal complementar lunar, indiferent de venituri în
cuantum de 80 lei pentru persoanele adulte cu handicap grav, 60 lei
pentru persoanele adulte cu handicap accentuat, respectiv 30 lei
pentru persoanele adulte cu handicap mediu;
3. Indemnizaţie de însoţitor în cuantum de 346 lei sau asistent
personal pentru persoanele adulte cu handicap grav;
4. Gratuitatea transportului interurban, la alegere, în limita costului
unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele, în limita a 12
călătorii dus-întors pe an calendaristic pentru persoanele adulte cu
handicap grav, respectiv 6 calatorii dus-intors pe an calendaristic
pentru pesoanele adulte cu handicap accentuat;
5. Gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de
suprafaţă şi cu metroul pentru persoanele adulte cu handicap grav
sau accentuat;
6. Scutire de impozit pe veniturile din salarii pentru persoanele adulte
cu handicap grav sau accentuat;
7. Scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren pentru persoanele
adulte cu handicap grav sau accentuat;
8. Scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu
ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului pentru persoanele
adulte cu handicpa grav sau accentuat;
9. Scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare
pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora pentru
persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat;
10. Scutire de la plata taxei hoteliere pentru persoanele adulte cu
handicap grav sau accentuat;
11. Credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, pentru
achiziţionarea unui mijloc de transport şi pentru adaptarea unei
locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la
scadenţă a ratelor creditului pentru persoanele adulte cu handicap
grav sau accentuat;
12. Scutire de la plata taxelor vamale si a accizelor, după caz, pentru
introducerea în ţară, o dată la 5 ani, la alegere, de motociclete,
motorete sau autoturisme, adaptate special pentru transportul
persoanelor cu handicap, pentru folosinţă proprie pentru persoanele
cu handicap grav sau accentuat;
13. Scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri
naţionale pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.