![\"InfoCons-Protectia-Consumatorilor-Protectia-Consumatorului\"](\"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-content\/uploads\/InfoCons-Protectia-Consumatorilor-Protectia-Consumatorului6.jpg\")
<\/a>Mineralele sunt substan\u0163e anorganice cu structur\u0103 simpl\u0103 (care nu se pot frac\u0163iona) pe care organismul trebuie s\u0103 \u015fi le procure din alimenta\u0163ie, fiindc\u0103 nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca \u00een cazul vitaminelor, mineralele \u00eendeplinesc func\u0163ii esen\u0163iale \u00een corpul omenesc, f\u0103r\u0103 s\u0103 constituie surse de calorii \u015fi fiindu-ne necesare \u00een cantit\u0103\u0163i mult mai mici dec\u00e2t proteinele, lipidele sau glucidele.<\/p>\nDe ce ne sunt necesare mineralele?<\/i><\/b><\/p>\n
Fiecare dintre minerale joac\u0103 anumite roluri \u00een corp.<\/p>\n
Calciul <\/i>intr\u0103 \u00een componen\u0163a oaselor \u015fi din\u0163ilor \u015fi este esen\u0163ial pentru procesele de cre\u015ftere, transmiterea impulsului prin fibrele nervoase, func\u0163ionarea normal\u0103 a mu\u015fchilor, coagularea s\u00e2ngelui \u015fi transportul substan\u0163elor prin membranele celulelor. Fosforul <\/i>se afl\u0103 \u015fi el, al\u0103turi de calciu, \u00een structura oaselor \u015fi din\u0163ilor, dar pe l\u00e2ng\u0103 aceasta este un component al membranelor celulare \u015fi joac\u0103 numeroase roluri \u00een circuitele metabolice ale organismului. Magneziul <\/i>particip\u0103 la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoas\u0103 spre mu\u015fchiul care \u00eei estesubordonat, precum \u015fi la contrac\u0163ia muscular\u0103 propriu-zis\u0103 \u015fi activeaz\u0103 multiple<\/p>\n
enzime celulare \u015fi c\u0103i metabolice ale corpului uman. Sodiul <\/i>\u015fi potasiul <\/i>intervin \u00een echilibrul apei \u00eentre sectoarele organismului, \u00een transportul substan\u0163elor prin membranele celulare \u015fi \u00een activitatea normal\u0103 a musculaturii. Clorul <\/i>contribuie la sinteza acidului clorhidric \u00een stomac \u015fi se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu sodiul \u015fi potasiul pentru \u00eendeplinirea func\u0163iilor acestora.<\/p>\n
Fierul <\/i>intervine \u00een transportul oxigenului, intr\u00e2nd \u00een componen\u0163a \u201ec\u0103r\u0103u\u015filor\u201d afla\u0163i \u00een s\u00e2nge (\u00een globulele ro\u015fii) \u015fi mu\u015fchi, particip\u0103 la reac\u0163iile de oxidare celular\u0103 \u015fi la ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103, asigur\u0103 performan\u0163e fizice \u015fi intelectuale optime. Iodul <\/i>ajut\u0103 la func\u0163ionarea normal\u0103 a glandei tiroide, prezen\u0163a lui fiind esen\u0163ial\u0103 pentru cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea corporal\u0103 \u015fi, la adult, pentru desf\u0103\u015furarea normal\u0103 a circuitelor metabolice ale organismului. Zincul <\/i>reprezint\u0103 un constituent esen\u0163ial al sistemului enzimatic celular, este implicat \u00een metabolismul vitaminelor \u015fi proteinelor, are rol antioxidant \u015fi stimuleaz\u0103 sistemul imun. Cuprul <\/i>intr\u0103 \u00een componen\u0163a mai multor enzime \u015fi proteine ale corpului, av\u00e2nd rol \u00een<\/p>\n
oxidarea fierului, oxidarea tisular\u0103, ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103 \u015fi diverse reac\u0163ii chimice<\/p>\n
din corp. Sulful <\/i>este \u015fi el implicat \u00een ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103. Fluorul <\/i>este considerat a fi important datorit\u0103 efectului benefic de la nivelul smal\u0163ului din\u0163ilor, conferind o rezisten\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00eempotriva cariei dentare. Cromul <\/i>este implicat \u00een metabolismul glucidelor, lipidelor \u015fi acizilor nucleici, intervenind \u00een reglarea secre\u0163iei de insulin\u0103.<\/p>\n
De unde ne procur\u0103m mineralele?<\/i><\/b><\/p>\n
Calciul se g\u0103se\u015fte \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een lapte \u015fi produsele lactate, tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu, dar \u015fi \u00een legumele frunzoase verzi, arpagic, pe\u015ftii cu oase mici (sardine, somon conservat), molu\u015fte \u015fi stridii. Calciul din spanac, sfecl\u0103 \u015fi rubarb\u0103 este, dimpotriv\u0103, greu absorbit datorit\u0103 prezen\u0163ei acidului oxalic. Sucul de portocale \u00eembog\u0103\u0163it con\u0163ine cantit\u0103\u0163i de calciu com parabile cu laptele. \u00cen prezent sunt disponibile \u015fi numeroase suplimente calcice, cum sunt carbonatul sau citratul de calciu. Fosforul se g\u0103se\u015fte \u00een carnea de pui, pe\u015fte, carnea ro\u015fie \u015fi ou\u0103. Laptele \u015fi produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt de asemenea surse bune de fosfor. \u00cen ziua de azi, b\u0103uturile r\u0103coritoare \u015fi alimentele semipreparate cu con\u0163inut ridicat \u00een fosfor au uneori tendin\u0163a s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 produsele naturale (neprelucrate) \u015fi preparatele lactate, risc\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 \u00een organism cantit\u0103\u0163i mari de fosfor.<\/p>\n
Magneziul este prezent \u00een numeroase alimente \u2013 diverse semin\u0163e (mai ales de floarea-soarelui), cerealele neprelucrate, gr\u00e2ul germinat \u015fi t\u0103r\u00e2\u0163a de gr\u00e2u, nuci, leguminoase, legumele verzi, apa dur\u0103, cafea, ceai, cacao, tofu preparat prin precipitarea magneziului. \u00cen general, dietele bogate \u00een alimente rafinate, carne \u015fi produse lactate sunt mai s\u0103race dec\u00e2t dietele bogate \u00een legume \u015fi cereale nerafinate.<\/p>\n
Sodiul provine mai ales din alimentele \u015fi b\u0103uturile ce con\u0163in clorur\u0103 de sodiu. \u00cen general, con\u0163inutul natural de sodiu al alimentelor bogate \u00een proteine (lapte, br\u00e2nz\u0103, ou\u0103, carne, pe\u015fte) este mai mare dec\u00e2t cel al legumelor \u015fi cerealelor, \u00een timp ce fructele con\u0163in pu\u0163in sau deloc sodiu. Adaosul ulterior de conservan\u0163i, condimente, arome \u015fi sare alimentar\u0103 cre\u015fte mult con\u0163inutul de sodiu al alimentelor \u00een cursul proces\u0103rii lor industriale.<\/p>\n
Potasiul este r\u0103sp\u00e2ndit \u00een alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat cre\u015fterea concentra\u0163iei de sodiu \u015fi sc\u0103derea celei de potasiu, care se pierde \u00een apa de sp\u0103lare \u015fi \u00een timpul preg\u0103tirii termice a alimentelor. Cele mai bogate surse alimentare sunt deci alimentele neprelucrate \u2013 fructe, legume, carne proasp\u0103t\u0103, produse lactate.<\/p>\n
Clorul din alimenta\u0163ie provine aproape \u00een \u00eentregime din sarea alimentar\u0103, principalele surse fiind deci acelea\u015fi ca \u015fi cele de sodiu (m\u00e2nc\u0103rurile prelucrate, sarea ad\u0103ugat\u0103 la g\u0103tit sau la mas\u0103). Alte surse alimentare sunt pe\u015ftele \u015fi legumele.<\/p>\n
Fierul este preluat de c\u0103tre organism mai ales din ou\u0103, carnea slab\u0103, legume, nuci, fructele uscate, cerealele \u015fi vegetalele verzi. \u00cen general, alimentele pu\u0163in colorate, cum ar fi p\u00e2inea alb\u0103, zah\u0103rul, gr\u0103simile, cerealele rafinate sunt surse s\u0103race de fier. Preg\u0103tirea culinar\u0103 a alimentelor scade con\u0163inutul acestora \u00een fier.<\/p>\n
\u00cen general, cu c\u00e2t gradul de rafinare a alimentelor este mai pronun\u0163at, cu at\u00e2t concentra\u0163ia<\/p>\n
de fier este mai sc\u0103zut\u0103. Con\u0163inutul \u00een fier a unor alimente poate fi \u00eembog\u0103\u0163it prin fortifierea acestora cu diferite s\u0103ruri de fier. Iodul se g\u0103se\u015fte \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een alimentele marine (pe\u015ftele marin, crustaceele, untura de pe\u015fte). Con\u0163inutul \u00een iod al alimentelor de origine animal\u0103 (carne, ou\u0103, unt, lapte, br\u00e2nz\u0103) depinde de con\u0163inutul \u00een iod al hranei animalelor \u015fi al<\/p>\n
solului. \u00cen zonele caren\u0163ate \u00een iod a intrat \u00een uz fortifierea cu iod a alimentelor (de obicei a s\u0103rii de buc\u0103t\u0103rie sau a apei potabile). Zincul provine mai ales din pe\u015fte, carnea de p\u0103s\u0103ri<\/p>\n
domestice, lapte \u015fi produsele lactate. Stridiile, alte animale marine, ficatul, br\u00e2nza, cerealele, fasolea uscat\u0103, produsele de soia \u015fi nucile sunt alte surse alimentare bogate \u00een zinc.<\/p>\n
Cuprul este larg distribuit \u00een alimenta\u0163ie. Cele mai bogate surse sunt ficatul, fructele de mare (\u00een special stridiile), nucile \u015fi semin\u0163ele; cantit\u0103\u0163i mici se g\u0103sesc \u00een cereale \u015fi legume.<\/p>\n
Sulful se g\u0103se\u015fte \u00een general \u00een produse de origine animal\u0103 (pe\u015fte, ou\u0103, carne), dar \u015fi \u00een legume precum ceapa \u015fi usturoiul.<\/p>\n
Fluorul se g\u0103se\u015fte \u00een general \u00een cantit\u0103\u0163i mici \u00een cele mai multe surse alimentare, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd apa fluorurat\u0103, unele formule de lapte, ceaiul \u015fi pe\u015ftele marin. \u00cen rest, de\u015fi acesta este prezent \u00een majoritatea fructelor \u015fi a legumelor, cantit\u0103\u0163ile con\u0163inute nu sunt semnificative.<\/p>\n
Cromul se g\u0103se\u015fte mai ales \u00een drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, ou\u0103, ciuperci, prunele uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere \u015fi vin.<\/p>\n
Ce cantit\u0103\u0163i de minerale trebuie s\u0103 consum\u0103m?<\/i><\/b><\/p>\n
Ca \u015fi \u00een cazul vitaminelor, cercet\u0103torii s-au preocupat mult \u00een ultima perioad\u0103 de\u00a0 determinarea cantit\u0103\u0163ilor de minerale pe care trebuie s\u0103 le consume fiecare persoan\u0103 \u00een parte pentru a-\u015fi men\u0163ine o stare optim\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Concluziile lor privind necesarul zilnic de minerale sunt grupate \u00een tabelul de pe pagina urm\u0103toare.<\/p>\n
Dac\u0103 aportul alimentar este insuficient sau absorb\u0163ia intestinal\u0103 este defectuoas\u0103, apar deficien\u0163e <\/i>\u00eentr-un mineral sau altul. Pe de alt\u0103 parte, mineralele prezente \u00een exces \u00een organism pot duce la apari\u0163ia unor fenomene de toxicitate<\/i>.<\/p>\n
C\u00e2teva informa\u0163ii despre principalele manifest\u0103ri pe care le pot \u00eembr\u0103ca lipsa sau<\/p>\n
excesul \u00een organism ale celor mai importante minerale pot fi g\u0103site \u00een tabelul<\/p>\n
al\u0103turat.<\/p>\n
\n
Sursa: Ministerul Sanatatii<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mineralele sunt substan\u0163e anorganice cu structur\u0103 simpl\u0103 (care nu se pot frac\u0163iona) pe care organismul trebuie s\u0103 \u015fi le procure din alimenta\u0163ie, fiindc\u0103 nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca \u00een cazul vitaminelor, mineralele \u00eendeplinesc func\u0163ii esen\u0163iale \u00een corpul omenesc, f\u0103r\u0103 s\u0103 constituie surse de calorii \u015fi fiindu-ne necesare \u00een cantit\u0103\u0163i mult mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7370"}],"collection":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7370"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7370\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7372,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7370\/revisions\/7372"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7370"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7370"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}