\n\t
\n\tHidrocarburile policiclice aromatice (HPA – urile)
\n\tHidrocarburile policiclice aromatice (HPA) sunt larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mediu, \u00eens\u0103 dou\u0103 dintre acestea, respectiv benzpiren \u015fi benzantracen, se g\u0103sesc \u00een ap\u0103, sol, diferite pulberi, dar \u015fi \u00een multe alimente. De peste 200 de ani,\u00a0 HPA – urilor le-au fost atribuite efecte cancerigene.<\/p>\n
\tPiroliza\u0163ii aminoacizilor \u015fi a proteinelor
\n\tA fost demonstrat c\u0103 alimentele bogate \u00een proteine au fost mai mutagene dec\u00e2t alte tipuri de alimente, nivelul activit\u0103\u0163ii mutagene fiind strict influen\u0163at de cre\u015fterea temperaturii. Efectul mutagen era limitat la straturile de suprafa\u0163\u0103, unde s-au descoperit cei mai mul\u0163i piroliza\u0163i.<\/p>\n
\tNitrozaminele
\n\tNitrozaminele sunt produ\u015fi extrem de toxici, cu efect cancerigen.
\n\tNitri\u0163ii rezult\u0103 din nitra\u0163i, prin reducere. Nitritul de sodiu joac\u0103 roluri tehnologice\u00a0 importante \u00een industria alimentar\u0103, respectiv: are rol antimicrobian (\u00eempiedic\u0103 \u015fi formarea toxinei botulinice, extrem de periculoas\u0103), imprim\u0103 c\u0103rnii o culoare ro\u015fie atr\u0103g\u0103toare \u015fi confer\u0103 produselor o arom\u0103 pl\u0103cut\u0103 de s\u0103rat.
\n\tNitra\u0163ii se g\u0103sesc \u00een alimente \u00een cantit\u0103\u0163i mari, \u00een special datorit\u0103 fertiliz\u0103rii excesive. Se estimeaz\u0103 c\u0103 un adult inger\u0103 zilnic 100 mg de nitra\u0163i. Legumele (\u00een special cele frunzoase \u015fi r\u0103d\u0103cinoase) de\u0163in peste 85 %, carnea doar 9 %. \u00cen anumite zone, apa potabil\u0103 con\u0163ine cantit\u0103\u0163i \u00eensemnate de nitra\u0163i.<\/p>\n
\tAcrilamida
\n\tAcrilamida (sau amida acrilic\u0103) este un compus care apare \u00een urma prepar\u0103rii (pr\u0103jirii) unor alimente ce con\u0163in amidon \u015fi este cunoscut\u0103 \u00een prezent ca un posibil carcinogen.
\n\tAgen\u0163ia European\u0103 pentru Chimie a ad\u0103ugat acrilamida pe lista substan\u0163elor cu grad mare de risc \u00een martie 2010.
\n\tNivelurile de acrilamid\u0103 din alimente cresc pe m\u0103sur\u0103 ce temperaturile \u00eenalte sunt utilizate pentru perioade mai lungi de timp.
\n\tAlte surse de expunere la acrilamid\u0103: \u0163ig\u0103rile reprezint\u0103 o surs\u0103 major\u0103 de expunere, de asemenea concentra\u0163ii crescute au fost detectate \u00een sucul de prune.
\n\tAcroleina
\n\tPrincipala surs\u0103 de producere a acestui compus nociv este pr\u0103jirea alimentelor \u00een mod repetat folosind acela\u015fi ulei de floarea – soarelui.
\n\tAcroleina este un grav iritant pulmonar \u015fi agent lacrimogen. De asemenea, expunerea cutanat\u0103 la acrolein\u0103 produce serioase leziuni.
\n\tAcroleina nu a fost dovedit\u0103 a fi cancerigen\u0103 pentru oameni, dar unele studii pe animale au demonstrat o cre\u015ftere a num\u0103rului de tumori ca urmare a ingestiei sale. \u00cen octombrie 2006, cercet\u0103torii au g\u0103sit dovezi despre leg\u0103tura \u00eentre acroliena din fumul \u0163ig\u0103rilor \u015fi riscul apari\u0163iei cancerului pulmonar.
\n\tExpunerea organsimului uman la acest compus toxic banal se poate produce chiar prin inhalarea gazelor de e\u015fapament ale autovhiculelor, c\u00e2t \u015fi prin inhalarea aerului \u00een preajma unei surse de preparare a alimentelor ce folose\u015fte ulei de floarea – soarelui supra\u00eencins sau refolosit de numeroase ori (mai mult de trei ori).
\n\tAcest articol a fost extras din cartea Probleme de nocivitate \u00een alimentele uzuale, autori: Prof. Dr. A. V. Ciurea, Ing. Filip Vladimir Edu, Ed. Galaxia Gutenberg, 2011.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\n\tTransform\u0103rile chimice asupra componen\u0163ilor hranei, incluz\u00e2nd modific\u0103rile aminoacizilor, proteinelor, zaharurilor, vitaminelor \u015fi lipidelor, determinate de tratamentul termic folosind temperaturi \u00eenalte, au ridicat serioase semne de \u00eentrebare referitor la consecin\u0163ele reducerii valorii nutritive \u015fi chiar asupra form\u0103rii de substan\u0163e chimice toxice.<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5141"}],"collection":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5141"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5141\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/o9atitudine.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}