Tag Archives: schimbari climatice

Schimbările climatice sunt reale

Tendinţa de încălzire

La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74 °C şi cu aproape 1°C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. De fapt, secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani.

Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8°C – 4°C – iar în cel mai rău caz cu 6,4°C – dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5°C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă.

Trebuie sa actionam acum.

Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.

Măsuri de prevenire

Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) şi Protocolul de la Kyoto aferent asigură cadrul instituţional internaţional privind abordarea schimbărilor climatice, definirea obiectivului eforturilor, precum şi principiile cheie de atingere a acestuia.

Unul intre principiile cheie ale UNFCCC este cel al „responsabilităţilor comune dar diferenţiate”, care impune ţărilor dezvoltate să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice şi ale efectelor acestora. Prin diferenţierea între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, UNFCCC recunoaşte faptul că ţările dezvoltate, industrializate, sunt responsabile de majoritatea acumulării de gaze cu efect de seră din atmosferă şi dispun de resursele financiare şi tehnologice necesare reducerii emisiilor lor.

UNFCCC îşi obligă semnatarii să stabilească programe naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să depună rapoarte periodice. De asemenea, ea a cerut ţărilor industrializate semnatare, mai puţin ţărilor în curs de dezvoltare, ca până în 2000, să stabilizeze emisiile de gaze cu efect de seră la nivelurile înregistrate în 1990, obiectiv pe care l-au atins în mod colectiv. Semnatarii UNFCCC se reunesc anual pentru a revizui progresul şi pentru a discuta măsuri ulterioare, iar un număr de mecanisme de monitorizare şi de raportare la nivel internaţional au fost înfiinţate pentru a obţine informaţii despre emisiile de gaze cu efect de seră.

Protocolul de la Kyoto

Guvernele sunt conştiente de faptul că eforturile UNFCCC nu vor fi suficiente pentru a aborda cu seriozitate schimbările climatice. La 11 decembrie 1997, ele au mai făcut un pas înainte şi au adoptat un protocol al UNFCCC, în oraşul japonez Kyoto: Protocolul de la Kyoto. Având la bază cadrul UNFCCC, protocolul stabileşte limite obligatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru 38 de ţări industrializate, la origine, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin Cipru şi Malta, precum şi pentru UE ca o entitate (denumită UE-15, deoarece atunci Uniunea număra doar 15 state membre). De asemenea, protocolul a introdus mecanisme inovatoare de implementare bazate pe teoria schimbului, aşa-numitele mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, care vizează limitarea costurile legate de reducerea emisiilor.

În cadrul Protocolului de la Kyoto, ţărilor industrializate li se cere să-şi reducă emisiile a şase gaze cu efect de seră (CO2, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi exafluorură de sulf) cu aproximativ 5% sub nivelul înregistrat în 1990, pe parcursul primei „perioade de angajament” a Protocolului de la Kyoto, cuprinsă între 2008-2012. S-a optat pentru o perioadă de angajament de cinci ani, în detrimentul unui an ţintă unic, pentru a compensa fluctuaţiile anuale ale emisiilor datorate unor factori care nu pot fi controlaţi, precum condiţiile meteo. Protocolul nu prevede obiective de emisii pentru ţările în curs de dezvoltare.

Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. Până în iunie 2007, 172 de state şi Comunitatea Europeană au ratificat acest protocol. Două dintre ţările care iniţial au semnat tratatul nu l-au ratificat: SUA a respins protocolul, în timp ce Australia a luat decizia de a nu-l ratifica. Cu alte cuvinte, 36 de ţări dezvoltate, la care se adaugă UE-15 şi-au luat angajamentul de a-şi atinge obiectivele Kyoto.

Informaţii suplimentare despre obiectivele Kyoto în UE

Mersul pe jos

Mersul pe jos este benefic atât pentru oameni, cât şi pentru mediu. Totuşi, din când în când, trebuie să folosim mijloacele de transport. Atunci când este cazul, este important să facem alegerile cele mai bune şi să reducem emisiile de CO2.

•    Încercaţi una dintre următoarele metode pentru a ajunge la locul de muncă: mersul cu bicicleta, mersul pe jos, folosirea unui automobil împreună cu alţi colegi, utilizarea transportului public, telelucrul.
În medie, un litru de carburant consumat de motorul unei maşini elimină peste 2,5 kg de CO2.
•    Încercaţi să evitaţi deplasările scurte cu maşina, deoarece consumul de carburant şi emisiile de CO2 sunt în mod disproporţionat mai mari când motorul este încă rece. Studiile arată că una din două deplasări cu maşina în mediul urban este pe o distanţă de sub trei kilometrii, o distanţă care poate fi acoperită cu bicicleta sau pe jos.
•    Încercaţi să vă spălaţi maşina manual sau folosiţi un jet de apă sub presiune în loc de a merge la o spălătorie auto. Spălătoriile consumă mai multă energie şi mai multă apă decât metoda tradiţională.
•    Dacă vă schimbaţi maşina, luaţi în considerare economia de carburant a noii maşini. Conform legislaţiei comunitare, constructorii trebuie să afişeze informaţii despre emisiile de CO2 şi despre consumul de carburant al noilor autovehicule în magazinele de prezentare şi în materialele publicitare.
•      Un autovehicul cu un consum de 5 l/100 km poate economisi în fiecare an 750 kg de emisii de CO2.
•    Nu lăsaţi autovehiculul să se încălzească pe loc – veţi consuma o cantitate mai mare de carburant decât puteţi economisi prin iniţierea deplasării cu motorul rece.
•     Verificaţi presiunea pneurilor: dacă presiunea este mai mică cu 0,5 bari, autovehiculul va consuma cu 2,5% mai mult carburant pentru a învinge rezistenţa şi va elibera cu 2,5% mai mult CO2.
•    Utilizaţi ulei de motor de vâscozitate mică. Acesta lubrifiază mai bine părţile mobile ale motorului decât uleiurile obişnuite, reducând frecarea. Cele mai bune uleiuri pot reduce consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu peste 2,5%.
•    Nu circulaţi cu portbagajul de plafon gol. Acest lucru poate creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu până la 10% datorită rezistenţei aerodinamice şi a greutăţii suplimentare. Demontarea portbagajului este o soluţie mai bună.
•    Nu circulaţi cu viteze ridicate – veţi consuma mai puţină benzină şi emite mai puţin CO2. La o viteză de peste 120 km/h consumul de carburant creşte cu 30% în comparaţie cu consumul înregistrat la 80 km/h. Treptele de viteză 4, 5 şi 6 sunt cele mai economice din punct de vedere al consumului de carburant.
•    Aţi auzit de condusul ecologic? Vă poate reduce consumul de carburant cu 5%. Puneţi vehiculul în mişcare fără a apăsa pedala de acceleraţie, schimbaţi treapta de viteză imediat ce acest lucru este posibil şi menţineţi o viteză constantă.
•    Utilizaţi instalaţia de climatizare cu moderaţie, aceasta creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu aproximativ 5%. Când este cald afară, rulaţi pentru câteva minute cu geamurile deschise, apoi închideţi-le şi porniţi instalaţia de aer condiţionat. Această metodă vă ajută să economisiţi carburantul necesar pentru a reduce temperatura iniţială.
•     Încercaţi să călătoriţi cu trenul. O persoană care călătoreşte singură cu autovehiculul produce de trei ori mai multe emisii de CO2/km decât dacă ar călători cu trenul.
•    Găsiţi o alternativă la avion. Transportul aerian este sursa de emisii de CO2 cu cea mai mare creştere la nivel mondial. Dacă zburaţi cu avionul, luaţi în considerare „compensarea” emisiilor dumneavoastră de carbon. Unele organizaţii calculează emisiile generate de o persoană şi investeşte capital în energie regenerabilă.
Mersul pe jos este benefic atât pentru oameni, cât şi pentru mediu. Totuşi, din când în când, trebuie să folosim mijloacele de transport. Atunci când este cazul, este important să facem alegerile cele mai bune şi să reducem emisiile de CO2.

•    Încercaţi una dintre următoarele metode pentru a ajunge la locul de muncă: mersul cu bicicleta, mersul pe jos, folosirea unui automobil împreună cu alţi colegi, utilizarea transportului public, telelucrul.
În medie, un litru de carburant consumat de motorul unei maşini elimină peste 2,5 kg de CO2.
•    Încercaţi să evitaţi deplasările scurte cu maşina, deoarece consumul de carburant şi emisiile de CO2 sunt în mod disproporţionat mai mari când motorul este încă rece. Studiile arată că una din două deplasări cu maşina în mediul urban este pe o distanţă de sub trei kilometrii, o distanţă care poate fi acoperită cu bicicleta sau pe jos.
•    Încercaţi să vă spălaţi maşina manual sau folosiţi un jet de apă sub presiune în loc de a merge la o spălătorie auto. Spălătoriile consumă mai multă energie şi mai multă apă decât metoda tradiţională.
•    Dacă vă schimbaţi maşina, luaţi în considerare economia de carburant a noii maşini. Conform legislaţiei comunitare, constructorii trebuie să afişeze informaţii despre emisiile de CO2 şi despre consumul de carburant al noilor autovehicule în magazinele de prezentare şi în materialele publicitare.
•      Un autovehicul cu un consum de 5 l/100 km poate economisi în fiecare an 750 kg de emisii de CO2.
•    Nu lăsaţi autovehiculul să se încălzească pe loc – veţi consuma o cantitate mai mare de carburant decât puteţi economisi prin iniţierea deplasării cu motorul rece.
•     Verificaţi presiunea pneurilor: dacă presiunea este mai mică cu 0,5 bari, autovehiculul va consuma cu 2,5% mai mult carburant pentru a învinge rezistenţa şi va elibera cu 2,5% mai mult CO2.
•    Utilizaţi ulei de motor de vâscozitate mică. Acesta lubrifiază mai bine părţile mobile ale motorului decât uleiurile obişnuite, reducând frecarea. Cele mai bune uleiuri pot reduce consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu peste 2,5%.
•    Nu circulaţi cu portbagajul de plafon gol. Acest lucru poate creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu până la 10% datorită rezistenţei aerodinamice şi a greutăţii suplimentare. Demontarea portbagajului este o soluţie mai bună.
•    Nu circulaţi cu viteze ridicate – veţi consuma mai puţină benzină şi emite mai puţin CO2. La o viteză de peste 120 km/h consumul de carburant creşte cu 30% în comparaţie cu consumul înregistrat la 80 km/h. Treptele de viteză 4, 5 şi 6 sunt cele mai economice din punct de vedere al consumului de carburant.
•    Aţi auzit de condusul ecologic? Vă poate reduce consumul de carburant cu 5%. Puneţi vehiculul în mişcare fără a apăsa pedala de acceleraţie, schimbaţi treapta de viteză imediat ce acest lucru este posibil şi menţineţi o viteză constantă.
•    Utilizaţi instalaţia de climatizare cu moderaţie, aceasta creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu aproximativ 5%. Când este cald afară, rulaţi pentru câteva minute cu geamurile deschise, apoi închideţi-le şi porniţi instalaţia de aer condiţionat. Această metodă vă ajută să economisiţi carburantul necesar pentru a reduce temperatura iniţială.
•     Încercaţi să călătoriţi cu trenul. O persoană care călătoreşte singură cu autovehiculul produce de trei ori mai multe emisii de CO2/km decât dacă ar călători cu trenul.
•    Găsiţi o alternativă la avion. Transportul aerian este sursa de emisii de CO2 cu cea mai mare creştere la nivel mondial. Dacă zburaţi cu avionul, luaţi în considerare „compensarea” emisiilor dumneavoastră de carbon. Unele organizaţii calculează emisiile generate de o persoană şi investeşte capital în energie regenerabilă.

Economiseşte

Prin luarea unor măsuri mici, puteţi contribui la efortul global de luptă împotriva schimbărilor climatice şi puteţi reduce facturile de electricitate şi încălzire! Iată câteva sfaturi practice:

•    Reduceţi încălzirea. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora factura de energie cu 5-10% şi reduce până la 300 kg de emisii de CO2 per gospodărie în fiecare an.

•    Programaţi termostatul în aşa fel încât pe timpul nopţii sau când ieşiţi din casă, temperatura să se reducă, iar înainte de a vă trezi sau de a ajunge acasă, temperatura să revină la un nivel confortabil. Astfel, veţi putea obţine o reducere cu 7-15% a facturii de încălzire.

•    Înlocuiţi geamurile simple cu geamuri duble. Această schimbare va necesita o investiţie iniţială, dar va reduce cu jumătate pierderile termice prin geamuri, iar pe termen lung investiţia va fi rentabilă. Dacă alegeţi vârful de gamă disponibil pe piaţă (cadru de lemn, geamuri duble cu emisii reduse, umplute cu argon), puteţi reduce pierderile termice cu 70%!

•    Nu lăsaţi căldură să iasă din locuinţă pe o durată mai lungă de timp. Când aerisiţi, lăsaţi geamurile deschise doar câteva minute. Dacă lăsaţi o deschizătură cât de mică pe durata întregii zile, energia necesară încălzirii interioare pe durata a şase luni reci (o temperatură exterioară de 10°C sau mai puţin) va genera aproximativ o tonă de emisii de CO2.

•    Izolaţi-vă bine casele. Pe termen lung, aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 şi a economiei de energie. Pierderile termice prin pereţi, acoperiş şi podea reprezintă peste 50% din pierderile totale de căldură. Izolaţi rezervoarele de apă caldă, conductele sistemului de încălzire centrală, precum şi nişele din pereţi şi montaţi o folie de aluminiu în spatele radiatoarelor.

•    Schimbaţi locul frigiderului sau al congelatorului – poziţionarea acestora în apropierea maşinii de gătit sau a boilerului determină un consum mai mare de energie decât dacă ar fi aşezate la distanţă de acestea. De exemplu, dacă le aşezaţi într-o cămară caldă, unde temperatura camerei este de 30-35°C, consumul de energie este aproape dublu şi generează o cantitate anuală suplimentară de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider şi 320 kg pentru un congelator.

•    Dezgheţaţi periodic frigiderele şi congelatoarele mai vechi. Sau mai bine, înlocuiţi-le cu modele mai recente care au cicluri de dezgheţare automate şi sunt de două ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât modelele anterioare. Atunci când cumpăraţi noi aparate electrocasnice (nu numai frigidere, ci şi maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase etc.), optaţi pentru cele care poartă eticheta europeană A+, care înseamnă că sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic;de asemenea, comparaţi consumul energetic al aparatelor cu eticheta A+, deoarece acesta poate varia.

•    Atenţie la setările pe care le folosiţi – dacă setaţi frigiderul pe temperatura cea mai mare, nu numai că veţi consuma mai multă energie, dar nici alimentele nu vor rămâne proaspete, deoarece pot îngheţa.

•    Nu puneţi alimente calde sau fierbinţi în frigider! Înainte de a le pune în frigider, lăsaţi alimentele să se răcească, veţi economisi energie.

•    Verificaţi dacă apa nu este prea fierbinte. Termostatul nu trebuie setat la o temperatură mai mare de 60°C. Acest lucru este valabil atât pentru boiler, cât şi pentru încălzirea centrală. Nu uitaţi, 70% din energia consumată de gospodării este folosită pentru încălzirea caselor şi 14% pentru încălzirea apei.

Profesori

Adolescenţii de azi vor resimţi efectele schimbărilor climatice mult mai puternic decât o facem noi acum şi vor fi obligaţi să răspundă acestei probleme. De aceea, este important să le transmitem cunoştinţele noastre actuale pentru ca ei să cunoască cauzele schimbărilor climatice şi să înţeleagă ce pot face pentru a le controla.
Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, face apel la profesorii din Uniunea Europeană, cum sunteţi dumneavoastră, să discute la clasă despre schimbările climatice şi să încurajeze elevii să semneze un angajament de reducere a emisiilor lor de CO2.
Veţi găsi mai jos materiale care să vă ajute să implicaţi elevii din ciclul gimnazial în dezbaterile pe tema schimbărilor climatice şi a rolului pe care îl pot avea în lupta împotriva acestora.
•    Ghidul elevului: Voi ţineţi sub control schimbările climatice
•    Prezentare PowerPoint
•    Teme de discuţie
•    EPAEDIA – o enciclopedie de mediu
•    V GAS – Energie, stiluri de viaţă şi climă
•    Tinerii europeni şi mediul
•    ManagEnergy

Ghidul elevului: Voi ţineţi sub control schimbările climatice
Comisia Europeană a pregătit o broşură dedicată elevilor care conţine informaţii despre schimbările climatice şi rolul pe care ei îl pot avea în controlarea acestora. Puteţi descărca broşura aici. Gândiţi-vă de două ori înainte de a o imprima!
Prezentare PowerPoint
Martin Hedberg, meteorolog în cadrul Institutului Suedez de Meteorologie a rezumat provocările schimbărilor climatice într-o prezentare PowerPoint concisă, pe înţelesul tuturor, în care veţi găsi fapte şi cifre despre schimbările climatice şi idei pentru proiectele şcolare. Descărcaţi prezentarea aici.
Teme de discuţie
Documentele PDF de mai jos conţin propuneri de activităţi de încurajare a dezbaterilor pe tema schimbărilor climatice într-o manieră interesantă şi interactivă. Elevii sunt încurajaţi să adopte un vocabular specific domeniului schimbărilor climatice şi să evalueze impactul pe care acţiunile lor îl pot avea asupra planetei.
•    PDF 1: „Fişa de lucru: Implicaţi-vă!”
•    PDF 2: „Fişa de lucru: Gândiţi, dezbateţi, acţionaţi!”
•    PDF 3: „Fişa de lucru: Spuneţi-vă opinia!”
•    PDF 4: „Fişa de lucru: Chestionare”

EPAEDIA – o enciclopedie de mediu
Agenţia Europeană de Mediu (EEA) monitorizează starea mediului din Europa şi furnizează decidenţilor politici şi cetăţenilor informaţii pe această temă.
EPAEDIA, noua enciclopedie de mediu a EEA, oferă publicului informaţii şi noutăţi într-un mod simplu şi agreabil. Aceasta este structurată pe mai multe niveluri de informaţie pentru a putea răspunde diferitelor grade de interes pentru problemele de mediu. Aceste niveluri sunt: o scurtă introducere, un instantaneu sau un rezumat şi un articol complet. Funcţionalităţile multimedia cuprind:
•    hărţi – care oferă ilustraţii grafice ale consecinţelor de mediu;
•    jocuri de simulare – care permit utilizatorilor să observe efectul imediat al acţiunilor şi al comportamentului lor;
•    ilustraţii animate – care arată complexitatea problemelor de mediu;
•    imagini video – acestea permit vizitatorilor să interacţioneze cu experţii EEA care răspund întrebărilor din domeniul lor de expertiză.

Epaedia poate fi accesată la adresa: http://epaedia.eea.europa.eu/index.php.

V GAS – Energie, stiluri de viaţă şi climă
V GAS este un joc generat de calculator care simulează cum stilul nostru de viaţă influenţează volumul de gaze cu efect de seră emanate în atmosferă. Jocul poate fi folosit ca un instrument de cercetare, deoarece furnizează o bibliotecă virtuală de informaţii despre politicile de luptă împotriva schimbărilor climatice, despre consecinţele schimbărilor climatice şi despre efectul de seră. Trimiteţi un e-mail la vgas@jrc.it pentru a primi un exemplar gratuit.

Tinerii europeni şi mediul
Pe acest site poţi descoperi singur sau împreună cu prietenii şi colegii de clasă ce este mediul şi ce se întâmplă cu acesta. Site-ul abordează patru teme foarte importante asupra cărora Uniunea Europeană se va concentra în următorii 10 ani: aer, apă, deşeuri şi natură.
Vizitează Tinerii europeni şi mediul la adresa: http://ec.europa.eu/environment/youth/index_en.html

ManagEnergy
ManagEnergy este o iniţiativă a Direcţiei Generale Energie şi Transport a Comisiei Europene. ManagEnergy conţine o bază de date on-line cu resurse educaţionale din Europa şi cuprinde secţiuni speciale dedicate profesorilor, precum şi elevilor între 12 şi 16 ani.
Secţiunea profesorilor: http://www.managenergy.net/kidscorner/te2.html
Secţiunea elevilor: http://www.managenergy.net/kidscorner/en/o11/o11.html

Fii creativ!

Incită alte persoane să acţioneze. Răspândeşte informaţii. Fii creativ! Scrie o poezie, un cântec, creează un afiş pentru campanie sau un film video despre cum lupţi tu împotriva schimbărilor climatice. Uneşte-ţi forţele cu ceilalţi colegi, puneţi-vă minţile la contribuţie şi vedeţi ce idei puteţi avea!
UNEP invită copiii din toată lumea să realizeze un desen care să exprime sentimentele lor faţă de schimbările climatice, una dintre cele mai importante provocării ale tipurilor noastre, în cadrul Concursului internaţional de desen pe teme de mediu pentru copii.
Prezentaţi-vă lucrarea la şcoală!
Iată câteva lucruri pe care le puteţi face pentru a-i determina pe colegii voştri să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice:
•    creaţi un afiş pentru campanie şi încurajaţi-vă colegii să aducă mici schimbări în comportamentul lor (de ex. să stingă luminile când părăsesc sala de clasă, să vină la şcoală pe jos sau cu bicicleta etc.). Nu uitaţi: imprimaţi afişul pe hârtie reciclată!
•    realizaţi un videoclip vesel şi prezentaţi-l părinţilor şi profesorilor;
•    organizaţi un concurs de poezie sau de eseuri şi invitaţi reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu în calitate de membri ai juriului;
•    scrieţi un cântec, formaţi o trupă cu cei mai buni solişti şi muzicieni din şcoală şi cântaţi-l la următoarea petrecere. Dacă este posibil, înregistraţi cântecul la o staţie radio locală.

EDUCAREA ŞI INFORMAREA PRIVIND CONSUMUL DURABIL

ÎNCHIDE. STINGE. RECICLEAZĂ.

PROTECŢIA  MEDIULUI

Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.

Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse.

Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la
o schimbare radicală.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ‘90 în comparaţie cu deceniul anterior. Nivelul apei şi mărilor este în creştere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.

Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum, agricultura – toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la schimbarea climei.

Trebuie să găsim modalităţi de reducere drastică a emisilor de gaze.

Aşadar, vremea devine tot mai călduroasă. Chiar e aşa de rău? Da.

Schimbarea climei înseamnă mai mult decât vacanţe de vară mult mai calde. Ea ar putea avea un efect dezastruos asupra Europei şi restului lumii:

–    Calotele polare se topesc. Dacă se topeşte calota de gheaţă din Groenlanda, nivelul mării ar putea creşte cu circa 7 metri. Oraşele de coastă din toată lumea ar fi inundate. Creşterea nivelului mării ameninţă zonele de coastă, dar în acelaşi timp contaminează terenurile agricole şi rezervele de apă potabilă.

–    Gheţarii se topesc. În staţiunea montană Andermatt din Elveţia administraţia locală a fost nevoită să acopere gheţarii cu o pătură gigantică, în încercarea de a reduce topirea lor în timpul verii.

–    Schimbările climatice sunt cauza unor manifestări extreme ale verii – furtuni, inundaţii, secete şi valuri de căldură.

–    1,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă. Dacă  temperatura la nivel global continuă să crească, este foarte probabil că lor li se vor adăuga alţi 2,4 miliarde de oameni.

–    Dacă temperatura creşte cu 2,5 °C, există riscul ca 50 de milioane de oameni să moară de foame.

–    Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punând în pericol vieţile a 210 milioane de oameni.

–    Plantele şi animalele nu sunt capabile să reziste la  schimbările de temperatură. Un studiu arată că schimbările climatice ar putea duce la dispariţia unei treimi din speciile de pe glob, până în 2050. Animalele care trăiesc în zonele  friguroase sunt cele mai vulnerabile.

–    Pe termen lung, schimbările climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete şi la migraţia unui mare număr de refugiaţi, plecaţi în căutare de hrană, apă şi combustibil.

Peste 60 de cazuri de poluare accidentală au fost înregistrate anual, în ultimul deceniu, în România, unele având consecinţe dramatice asupra stării de sănătate a oamenilor, a mediului
înconjurător şi a economiei din zonele afectate.

UN OM PREVENIT FACE CÂT DOI

CE POŢI FACE

–    Vrei un ceai? Atunci foloseşte numai atâta apă cât ai nevoie, nu umple ibricul până sus.
–    Zborul cu avionul produce creşterea cea mai rapidă a emisiei de CO2. Ce-ar fi să îţi petreci vacanţa în ţara ta sau să descoperi o altă parte a Europei călătorind cu trenul?
–    Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, în UE. De ce să nu mergi cu mijloacele de transport în comun? Ori să mergi cu bicicleta sau pe jos, opţiuni mult mai sănătoase şi mai ieftine.
–    Dacă intenţionezi să cumperi un frigider nou, o maşină de spălat sau alte aparate casnice, verifică eticheta de eficienţă energetică, obligatorie în Europa, care arată dacă acestea fac parte din categoria de eficienţă economică “A”. Clasa “A” arată o eficienţă energetică ridicată.
–    Nu lăsa televizorul, aparatura electronică şi computerul în standby – cu lumina roşie aprinsă. Televizorul foloseşte 45% din energia necesară, în modul standby. Dacă toţi europenii ar evita această situaţie, atunci s-ar putea economisi suficientă energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ţări de mărimea  Belgiei.
–    Nu lăsa încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încărcat bateria. Dacă faci acest lucru, se pierde 95% din energie – de fapt numai 5% este necesară pentru încărcarea telefonului tău.
–    Economiseşte apă caldă făcând duş în loc de baie. Pentru duş se foloseşte de patru ori mai puţină apă.
–    Stinge luminile când pleci de acasă şi când nu ai nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezintă 30% din consumul de electricitate din UE, aşa că, dacă am economisi cu toţii electricitate, contribuţia noastră ar fi foarte mare. S-ar economisi şi bani – dacă stingi cinci becuri când nu ai nevoie de ele, poţi economisi 60 de euro pe an.
–    Cumpără becuri economice. Ele costă mai mult decât becurile obişnuite, dar fac toţi banii, pentru că au o durată de funcţionare mai mare şi consumă de cinci ori mai puţină energie.
–    Nu exagera cu încălzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1°C  poate micşora cu până la 7% factura de energie a familiei tale.
–    Dacă ai de gând să cumperi o maşină nouă, cumpără un model mic, cu consum redus de combustibil. Toate automobilele noi poartă o etichetă pe care este înscrisă cantitatea de CO2 emisă în aer.
–    Nu pune mâncarea în frigider când e fierbinte sau caldă; las-o mai întâi să se răcească.
–    Caută produsele cu eticheta ecologică europeană – o floare mică.  Ea arată că produsele respective sunt ecologice şi că protejează mediul mai mult decât cele fără etichetă.
–    Când aeriseşti casa, pentru a nu fi nevoit să utilizezi ulterior în mod  excesiv instalaţiile de încălzire/răcire, lasă fereastra deschisă numai câteva minute.

COMBUSTIBILI ALTERNATIVI

Avem nevoie de energie ca să ne încălzim, să mâncăm, să ne deplasăm la distanţă şi să producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uşor se consumă într-un ritm rapid.

Trebuie să începem să economisim energie încă de pe acum! Sunt lucruri mărunte pe care le putem face şi noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electrică, la înlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum
energetic mai mare decât cele noi şi la reducerea, pe cât posibil, a consumului de combustibil auto.

Izolarea casei este de un real folos. Protecţia termică montată pe rezervorul de apă caldă şi draperiile trase în timpul nopţii sunt un început. Ferestrele termopan reduc pierderea de căldură cu până la 20%.

APA

Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Nu putem trăi fără ea, dar ne comportăm de parcă ni se cuvine. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu
costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, pesticide, substanţe chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluanţi sunt îngăşămintele şi pesticidele. La contactul cu apal, ele sunt transportate spre râuri şi fluvii şi de acolo în mare. Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări.

POLUAREA AERULUI

Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme
respiratorii grave, precum astmul.

Efectele poluării aerului:

–    Sănătate precară, de la bronşită la astm şi chiar la moarte prematură.
–    Acidizare – creşterea PH-ului solului, afectând pădurile, râurile, lacurile şi clădirile istorice.
–    Eutroficarea – creşterea în exces a algelor în lacuri şi în râuri, fapt care afectează viaţa florei şi a faunei.

Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Depăşirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează pădurile, recoltele şi animalele. Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar tu poţi ajuta la soluţionarea acesteia dacă iei anumite măsuri cu un impact pozitiv.

DIVERSITATEA BIOLOGICĂ

Diversitatea biologică înseamnă totalitatea modalităţilor prin care se manifestă viaţa, cu toate formele ei de existenţă şi de asociere. Ea ne asigură mâncarea sănătoasă, aerul proaspăt şi apa curată. Poate că ai citit despre exploatarea masivă a pădurilor tropicale de pe Amazon, ameninţate astfel cu dispariţia. Şi în Europa, biodiversitatea este grav ameninţată. Se estimează că rata de dispariţie a speciilor este, la ora actuală, de până la 10.000 de ori mai mare decât procesul natural. Dacă nu acţionăm acum pentru conservarea diversităţii biologice, în curând nu vom mai putea face nimic. Cauzele distrugerii biodiversităţii, prin pierderea habitatului natural şi prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensivă, construcţiile, poluarea, exploatarea exagerată a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor, a solului, dar şi schimbările climatice. Protejarea biodiversităţii poate ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice. Unele ecosisteme ajută la diminuarea concentraţiilor de gaze de seră, cum ar fi pădurile sau turbăriile. Alte ecosisteme ne pot ajuta împotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbările climatice.

SUBSTANŢELE CHIMICE PERICULOASE ŞI TEHNO-DEŞEURILE

Nu se văd, nu se simt şi nu le poţi gusta, dar suntem înconjuraţi de substanţe chimice. Unele dintre acestea sunt periculoase pentru organism şi pentru mediu – gazele de eşapament, emisiile industriale, pesticidele. Alte substanţe chimice periculoase se găsesc în componenţa produselor de uz curent, cum sunt detergenţii, unele textile, aparatura electronică, condensatoare electrice şi chiar jucării.

Recomandări:

–    Spală sau curăţă coaja fructelor şi a legumelor înainte de a mânca.
–    Evită produsele menajere sau de curăţare, care au mirosuri foarte puternice.
–    Evită alimentele care au venit în contact cu materiale aderente din PVC.
–    Alege produse cosmetice făcute din ingrediente naturale.
–    Evită folosirea pesticidelor, a biocidelor şi a fungicidelor în grădină.
–    Încearcă să eviţi produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care UE le foloseşte pentru a semnala pericolele şi riscurile.
–    La cumpărături, caută eticheta ecologică – simbolul florii, care arată ce produse afectează cel mai puţin mediul.

Pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii şi aparate, cele considerate depăşite sau “uzate moral” sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare şi prăjitoare de pâine vechi reprezintă deşeuri electronice şi casnice, numite şi e-deşeuri sau tehno-deşeuri. Este vorba de un nou tip de “gunoi”, care creşte văzând cu ochii în societăţile avansate tehnologic.

Dacă nu sunt depozitate corespunzător, aceste deşeuri pot fi foarte periculoase, deoarece conţin substanţe nocive.

Ştiaţi că . . .
. . . dacă am economisi 20% din consumul individual de energie, până în anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 miliarde de Euro, echivalentul a circa 210 mii de miliarde de lei?

. . . un european foloseşte cam de zece ori mai mult combustibil şi mai multă energie decât un locuitor dintr-o ţară în curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe deşeuri.

. . . Marea Nordului s-a încălzit cu 1,1 grade Celsius în ultimii 30 de ani, fapt care are un puternic impact asupra speciilor de peşti? 36 de specii de peşti s-au deplasat cu 5 până la 400 km mai spre nord.

. . . până în anul 2100, din cauza încălzirii globale se prevede o creştere a nivelului mărilor şi oceanelor de până la 88 cm? Insulele joase şi zonele de coastă ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi în pericol.

. . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat în zone montane mai înalte, în căutarea unui habitat mai răcoros.

Actiuni ale Uniunii Europene

Responsabilă pentru aproximativ 14% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, UE nu poate învinge schimbările climatice de una singură. Schimbările climatice constituie o ameninţare globală şi doar o intervenţie globală poate garanta o acţiune eficientă. Conform principiului Naţiunilor Unite al „responsabilităţilor comune, dar diferenţiate şi al capacităţilor respective”, naţiunile bogate trebuie să conducă cursa împotriva schimbărilor climatice, dar acestea nu vor putea fi controlate decât cu participarea ţărilor în curs de dezvoltare. Se estimează că, până în 2020, emisiile lor le vor depăşi pe cele ale lumii industrializate.
În mai 2006, sub auspiciile Naţiunilor Unite, au fost demarate discuţii cu privire la acţiunile internaţionale viitoare de combatere a schimbărilor climatice. Uniunea Europeană doreşte să conducă negocierile internaţionale formale privind un nou acord de combatere a schimbărilor climatice cu ocazia următoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice din decembrie 2007. Obiectivul noului acord trebuie să garanteze faptul că încălzirea globală nu va depăşi cu mai mult de 2°C temperatura perioadei preindustriale, deoarece o depăşire a acestui prag ar putea declanşa schimbări ireversibile, chiar catastrofice la scară planetară.
Pentru a realiza acest obiectiv, creşterea volumului de emisii globale va trebui stopată până în 2020, iar apoi emisiile vor trebui reduse la jumătate faţă de nivelul din 1990 până în 2050. UE propune o primă etapă, în care ţările dezvoltate să se angajeze în a-şi reduce emisiile colective de gaze cu efect de seră cu până la 30% faţă de nivelurile din 1990 până în 2020. Ţările în curs de dezvoltare vor trebui, de asemenea, să iniţieze acţiuni de încetinire a creşterii emisiilor. Deşi ambiţioase, aceste obiective sunt fezabile din punct de vedere tehnologic şi economic.
UE colaborează, de asemenea, la nivel internaţional pentru a sprijini ţările partenere în abordarea schimbărilor climatice. În 2005, UE a încheiat mai multe parteneriate inovatoare, în special cu China şi India. Acestea includ cooperarea în domeniul soluţiilor practice de promovare a eficienţei energetice şi a energiei regenerabile. În contextul parteneriatului cu China, Comisia şi Regatul Unit finanţează prima etapă de lucru la o termocentrală cu aproape zero emisii, situată în China şi care foloseşte o tehnologie de captare şi stocare a carbonului. Această tehnologie permite captarea CO2-ului emanat la arderea cărbunilor sau a altor combustibili fosili folosiţi de centralele electrice şi stocarea acestuia în formaţiuni geologice subterane, de unde nu mai poate ajunge în atmosferă.
Împreună cu Maroc, Comisia deţine preşedinţia Coaliţiei de la Johannesburg privind Energia Regenerabilă (JREC), o coaliţie formată din 90 de ţări care colaborează pentru a promova energia regenerabilă. De asemenea, în 2006, Comisia a lansat Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energii regenerabile (GEEREF) care urmăreşte atragerea investiţiilor private în proiecte din domeniul energiei durabile în ţările în curs de dezvoltare şi în economiile în tranziţie.
Guvernele UE au rezervat peste 2,7 de miliarde € pentru investiţii în proiecte de reducere a emisiilor conform Protocolului de Kyoto în ţările terţe, în special în ţările în curs de dezvoltare (mecanismele de dezvoltare curată – MDC), dar şi în alte ţări dezvoltate cu obiective Kyoto (proiectele de implementare comună- JI). Aceste proiecte au avantajul generării creditelor de emisii care sprijină statele membre UE în atingerea obiectivelor privind emisiile până în 2012 într-un mod economic, dar şi al transferului de tehnologii avansate către ţările gazdă şi sprijinirea lor pe drumul dezvoltării durabile. De asemenea, Schema de comerţ cu emisii a UE permite companiilor participante să-şi utilizeze creditele MCD şi JI pentru a-şi suplimenta cotele de emisii. Conform datelor de pe piaţă, peste 2 400 de proiecte MDC se află în stadiul de pregătire.

INCHIDE. STINGE. RECICLEAZA.

Context:

Poluarea produsa de civilizatia industriala duce la afectarea, uneori iremediabila, a mediului in care traim. Zilnic dispar si sunt amenintate cu disparitia noi specii de plante si animale. Toate acestea reprezinta realitatile triste ale lumii de astazi.
Mediul in care traim se modifica zilnic si consecintele acestor modificari ne afecteaza pe toti.
Protejarea mediului este fundamentala in zilele noastre, dar trebuie sa ne gandim in egala masura la nevoile viitoarelor generatii – copiii vostri, copiii lor si copiii copiilor lor.
In ultimii 20 de ani, Europa a inteles, in sfarsit, ca traieste peste posibilitatile sale reale si ca modul nostru de viata pune planeta la grea incercare. Consumam tot mai mult din resursele naturale si punem in pericol sistemele de mediu – apa, pamantul si aerul. Asta nu poate continua la nesfarsit, cu atat mai mult cu cat populatia lumii continua sa creasca.
Daca nu ne schimbam atitudinea acum, viitorul nostru va fi mai putin sigur si tot mai multi oameni se vor lupta pentru resurse naturale tot mai reduse. Trebuie sa trecem neaparat la un consum rational.

Uniunea Europeana a definit sapte probleme majore care trebuie rezolvate pentru a se ajunge la un consum rational:
•    Schimbarile climatice si necesitatea utilizarii unor forme de energie nepoluante
•    Realizarea unui sistem de transport rational (eficient)
•    Un sistem rational de productie si consum – adica o economie care produce mai mult folosind mai putine resurse
•    Conservarea si administrarea mai eficienta a resurselor naturale, cum este apa
•    Oprirea amenintarilor la sanatatea publica – bolile infectioase, poluarea chimica si alimentatia nesanatoasa
•    Rezolvarea presiunilor sociale si economice datorate imbatranirii populatiei si migratiei umane de la o tara la alta
•    Lupta cu saracia globala – mai mult de un milion de persoane traiesc cu mai putin de un dolar pe zi

Scopul campaniei:

Scopul campaniei este acela de a contribui la cresterea nivelului de constientizare si informare a consumatorilor din Romania cu privire la consumul  durabil, la micile schimbari ale modului actual de viata, care pot produce mari efecte benefice in viitor.

De la inceputul secolului XX si pana astazi, temeratura Pamantului a crescut cu repeziciune. In Europa, numarul dezastrelor naturale legate de clima – inundatii si furtuni – s-a dublat in anii ’90, in comparatie cu deceniul anterior. Nivelul apei marilor este in crestere – fapt alarmant pentru locuitorii zonele joase – si calota glaciara s-a redus cu 10% fata de mijlocul anilor 1960.
Pe termen lung, schimbarile climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrana si apa, ceea ce ar duce la aparitia conflictelor pe glob si la disparitia multor specii de animale si plante salbatice, incapabile sa supravietuiasca la temperaturi mai ridicate.
Daca nu actionam pentru stoparea schimbarii climei sau a incalzirii globale, lumea pe care o stim se va schimba, facand ca viata sa devina mai grea pentru noi toti, pentru intreaga planeta.

Fiecare european produce in medie 1,5 kg de deseuri pe zi. Aceasta inseamna 10 kg pe saptamana!
Numai  in UE se arunca anual 1,3 miliarde de tone de deseuri. Circa 40.000.000 de tone dintre acestea sunt substante periculoase.
Reciclarea este doar o problema de obisnuinta. E un lucru important si, daca toti am adopta aceasta practica, am putea intr-adevar sa protejam mediul inconjurator.

Atat in UE, cat si in Romania, categoria de deseuri cu rata cea mai mare de crestere este reprezentata de deseurile de echipamente electrice si electronice. In Europa se produc aproximativ 20 kg de astfel de deseuri pe persoana anual. Daca nu sunt depozitate corespunzator, aceste deseuri pot fi periculoase pentru sanatatea noastra, deoarece contin substante precum metalele grele si chimicalele. De aceea aceste deseuri trebuie colectate separat, iar apoi tratate corespunzator.

UE propune reducerea consumului de energie cu 20% inainte de anul 2020. Industria are un rol important in aceasta privinta, dar sunt si lucruri marunte ce pot fi facute de fiecare dintre noi pentru a putea face economie de energie. Ne referim la reducerea consumului de energie electrica (ex.: inlocuirea becurilor traditionale cu cele economice), la inlocuirea aparatelor electrocasnice vechi, care au un consum energetic mult mai mare decat cele noi (ex.: frigidere, masini de spalat), la reducerea pe cat posibil a consumului de combustibil auto si la achizitionarea de autoturisme ecologice.

Organisme implicate:

1. Primariii
2. Consilii Locale
Servicii publice
– Directia de Servicii Sociale
– Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanei
– Directia Fiscala
– Politia Comunitara
– Serviciul Public de Administrare a institutiilor de invatamant preuniversitar si a institutiilor de cultura
– Serviciul de Gestionare a Animalelor
– Serviciul Administrare Piete si Platforme Comerciale
– Serviciul Public de Administrare Crese
3. Prefecturi
Servicii publice deconcentrate
Administratia Nationala a imbunatatirilor funciare
Administratia nationala apele romane
Agentia de protectie a mediului
Agentia de plati si interventie in agricultura
Agentia domeniilor statului
Agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca
Agentia nationala pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie
Autoritatea de sanatate publica a judetului
Autoritatea rutiera romana
Casa de asigurari de sanatate
Casa judeteana de pensii
Centrul judetean de consultanta agricola
Centrul militar zonal
Comisariatul judetean al garzii nationale de mediu
Consiliul concurentei – inspectoratul de concurenta al judetului
Directia generala a finantelor publice
Directia de munca si protectie sociala
Directia judeteana a arhivelor nationale
Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national
Directia judeteana de statistica
Directia judeteana pentru tineret
Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala
Directia pentru sport a judetului
Directia regionala de drumuri si poduri
Directia regionala de metrologie legala
Directia regionala pentru accize si operatiuni vamale
Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
Directia silvica
Garda financiara
Inspectoratul judetean in constructii
Inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta
Inspectoratul scolar judetean
Inspectoratul teritorial de munca
Inspectoratul teritorial in constructii
Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara
4. Politie
5. Politia Comunitara
6. Jandarmerie
7. Pompieri
8. Ambulanta