produse financiare – O noua atitudine

Un raport al Comisiei Europene critică tarifele bancare „opace”

o9admin — Tue, 29 Sep 2009 12:53:35 +0000

Un raport al Comisiei Europene critică tarifele bancare „opace”

Conform unui raport al Comisiei Europene privind serviciile financiare de detaliu, dat publicităţii în data de 22 septembrie 2009, există probleme pe scară largă în felul în care băncile îşi informează şi îşi consiliază clienţii. Printre problemele specifice se numără informaţii care în multe cazuri sunt greu de înţeles, tarife bancare opace, probleme de consiliere şi niveluri scăzute de schimbare a furnizorului. Raportul descrie structurile de preţuri ale conturilor curente drept „foarte opace. Clienţilor le este aproape imposibil să afle cât plătesc şi să compare diferite oferte.” Pentru 66% dintre băncile cuprinse în studiu, tarifele bancare erau atât de neclare încât experţii care au realizat raportul au trebuit să recurgă la contacte explicative cu banca pentru a afla costurile reale ale unui cont. Austria, Franţa, Italia şi Spania au rezultate slabe în ceea ce priveşte transparenţa şi sunt printre ţările cele mai scumpe în privinţa conturilor bancare. Piaţa UE este fragmentată, iar clienţii nu pot profita de avantajele unei pieţe interne a UE. Numai 9% dintre consumatorii UE au schimbat furnizorii de conturi curente în anii 2007 şi 2008.

Comisarul european pentru consumatori, Meglena Kuneva, a declarat: „Băncile de detaliu îi dezamăgesc pe consumatori. Există dovezi extinse de violare a principiilor de bază ale relaţiei cu consumatorii, problemele mergând de la preţuri complexe până la taxe ascunse şi informaţii neclare şi incomplete. Băncile trebuie să îşi rezolve problemele printr-o schimbare de cultură în felul în care îşi tratează clienţii. Iar autorităţile statelor membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a controla aplicarea legislaţiei UE pentru consumatori.

Comisarul pentru piaţa internă, Charlie McCreevy, a declarat: „Această monitorizare a pieţei de consum arată dificultăţile cu care se confruntă consumatorii în relaţia lor cu produsele şi serviciile financiare de detaliu. Comisia este hotărâtă să combată aceste probleme. Aceasta înseamnă impunerea transparenţei prin informaţii inteligibile şi comparabile şi stabilirea unor norme de bază pentru desfăşurarea procesului comercial. Această operaţiune a devenit cu atât mai importantă acum, când cetăţenii Europei continuă să simtă efectele crizei economice.

Rapoartele

Pentru aprofundarea Graficului de performan ţă a pieţei de consum 2008, Comisia a publicat astăzi un document de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Aprofundarea în privinţa serviciilor financiare de detaliu a Graficului de performanţă a pieţei de consum”, împreună cu un studiu independent al tarifelor bancare care analizează preţurile conturilor la 224 de bănci, reprezentând aproximativ 81% din piaţa UE.

Rezultatele

1. Tarife bancare opace

· Structurile de tarifare ale conturilor curente sunt adesea opace. Aproape o treime dintre consumatorii incluşi în studiu nu pot compara ofertele de cont curent.

· Informa ţia online privind preţurile este incompletă. În două cazuri din trei (66%), experţii care au alcătuit raportul privind tarifele bancare au avut nevoie de contacte suplimentare cu banca pentru a clarifica informaţiile asupra modului în care se compuneau tarifele. Chiar în această situaţie, în mai multe cazuri băncile au oferit numai informaţii orale privind tarifele şi au refuzat să trimită liste cu tarife. Aproximativ 10% dintre bănci nu aveau deloc sau aveau doar puţine informaţii privind preţurile pe site-urile lor web şi 33% aveau informaţii incomplete privind modul în care se compuneau tarifele.

· În unele ţări ale UE, consumatorii plătesc considerabil mai mult pentru conturile curente decât în altele. Preţurile conturilor cu folosire normală merg de la 253 EUR în Italia la 27 EUR în Bulgaria. Pentru utilizatorii „intensivi” diferenţa este şi mai clară: de la valoarea maximă de 831 EUR în Italia, la valoarea minimă de 28 EUR în Bulgaria. Austria, Franţa, Italia şi Spania au rezultate slabe în ceea ce priveşte transparenţa şi sunt printre ţările cele mai scumpe în privinţa serviciilor bancare. Bulgaria, Țările de Jos, Belgia şi Portugalia se află în partea de jos a clasamentului preţurilor la conturile curente.

· Consumatorii din ţările cu structuri opace ale preţurilor tind să plătească mai mult pentru conturile bancare.

2. Informare şi consiliere

· Consumatorii consideră, în multe cazuri, că informa ţia pre-contractuală este greu de înţeles; informaţia „ininteligibilă” şi „insuficientă” reprezintă un obstacol major în calea alegerii unor servicii financiare fără a se ţine cont de frontiere.

· 79% dintre cetăţenii UE doresc o informaţie standardizată clară şi comparabilă aşa cum se prevede, de exemplu, în noua Directivă privind creditul de consum.

· Adesea consumatorii nu primesc o consiliere corespunzătoare privind serviciile financiare şi există tot mai multe dovezi în acest sens. De exemplu, datele culese în Germania arată că 50-80% dintre investiţiile pe termen lung sunt întrerupte de către consumatori înainte de termen din cauza consilierii neadecvate, ceea ce duce la pierderi anuale estimate de 20-30 miliarde de EUR.

· Este posibil ca cei care vând produse financiare să nu înţeleagă suficient produsele pentru a da sfaturi eficiente consumatorilor. Angajaţii bancari se pot confrunta adesea cu un conflict de interese inerent.

3. Schimbarea furnizorului

Pentru conturile bancare curente, ratele de schimbare a furnizorului rămân scăzute, la doar 9% pentru anii 2007 şi 2008, în comparaţie, de exemplu, cu 25% în ceea ce priveşte asigurările pentru autoturisme.

Ce se întâmplă în continuare?

Constatările raportului vor fi folosite în activitatea în plină desfă şurare în domeniul serviciilor financiare de detaliu pe care a anunţat-o Comisia în Comunicarea „Stimularea redresării economiei europene”, în martie 2009. Directiva UE privind practicile comerciale neloiale interzice deja practicile care îi înşală pe consumatori şi distorsionează alegerea, de exemplu omiterea de informaţii legate de conturile bancare sau oferirea de informaţii atât de ininteligibile încât consumatorul obişnuit nu îşi poate da seama care este preţul. Statele membre au obligaţia de a controla punerea în aplicare a acestor legi în privinţa serviciilor financiare. De la 1 noiembrie 2009 se aplică principii comune pe industrie (voluntare) de facilitare a schimbării furnizorului de cont bancar. Comisia va monitoriza cu atenţie punerea în aplicare a acestora.

Raportul: http://ec.europa.eu/consumers/rights/fin_serv_en.htm

Sursa: http://ec.europa.eu/consumers/index_en.htm

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR DE PRODUSE ŞI SERVICII FINANCIAR BANCARE DREPTURI ALE CONSUMATORILOR

o9admin — Thu, 19 Mar 2009 23:08:33 +0000

PROTECŢIA CONSUMATORILOR ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Protecţia consumatorilor are ca obiectiv promovarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale acestora, cu referire la principalele probleme specifice:

ACCES LA O PIAŢĂ CU O GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE ŞI SERVICII DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE
– Dezvoltarea pieţei libere şi concurenţiale, prin prevenirea tendinţelor monopoliste şi eliminarea barierelor administrative (avize, autorizaţii, etc.).
– Combaterea fenomenului contrafacerilor şi pirateriei.
– Promovarea unei oferte de produse şi servicii cât mai variate care să crească gradul de satisfacţie a consumatorilor.

DREPTUL LA INFORMARE
– Obligativitatea agenţilor economici de a informa consumatorii, în mod complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite acestora.
– Interzicerea prezentării, prin publicitate, a unor valori ale parametrilor ce caracterizează produsele sau serviciile, altele decât cele efectiv realizate.
– Informarea corectă şi precisă cu privire la preţuri şi tarife.
– Utilizarea mijloacelor de măsurare, în prezenţa consumatorilor, la vederea acestora.

DREPTUL LA EDUCARE
– Cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor pe care le au în calitate de consumatori.
– Dezvoltarea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă.
– Promovarea unei NOI ATITUDINI, prin utilizarea mijloacelor legale de apărare a drepturilor consumatorilor.

CUM NE APĂRĂM DREPTURILE?
Dincolo de obligaţiile organelor statului de a elabora reglementări privind drepturile consumatorilor, de a supraveghea şi controla piaţa pentru a lua măsuri de prevenire şi combatere a încălcării acestora, un consumator avizat şi activ ia atitudine când constată că pe piaţă sunt încălcate drepturile consumatorilor, prin depunerea unei sesizări scrise/telefonice/ on-line, după caz, fie la organul administrativ competent, fie la o asociaţie de consumatori.

CONTRACTELE TREBUIE SĂ FIE CORECTE PENTRU CONSUMATORI
Ai semnat vreodată un contract fără să citeşti şi ce scrie cu litere foarte mici? Ce se întâmplă dacă ceea ce e redactat cu litere mici spune că depozitul pe care l-ai plătit este nerambursabil – chiar în cazul în care compania nu-şi îndeplineşte obligaţiile? Dar dacă spune că nu poţi anula contractul decât dacă plăteşti companiei o sumă exorbitantă în compensare?
Legislaţia europeană prevede că aceste tipuri de clauze abuzive sunt interzise. Indiferent de statul membru în care semnezi contractul, legislaţia europeană te protejează de astfel de abuzuri.

SERVICII DE LEASING
LEASING – operaţiunea prin care o parte denumită LOCATOR, transmite celeilalte părţi, denumită UTILIZATOR, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing (redevenţă), dreptul de posesiune şi folosinţă al unui bun al cărui proprietar rămâne pentru o perioadă determinată de timp.

Cadrul Legal
Ordonanţa 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing cu modificările şi completările ulterioare.
Legea 90/1998 pentru aprobarea OG 51/1997, privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

CONTRACTUL DE LEASING TREBUIE SĂ CUPRINDĂ, PE LÂNGĂ PĂRŢILE CONTRACTANTE, CEL PUŢIN URMĂTOARELE ELEMENTE:
a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operaţional;
b) denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing şi caracteristicile de identificare a acestuia;
c) valoarea ratelor de leasing şi termenul de pată a acestora;
d) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
e) clauza privind obligaţia asigurării bunului;
f) valoarea totală a contractului de leasing.
Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute mai sus, următoarele:
a) valoarea de intrare a bunului;
b) valoarea reziduală a bunului convenită de părţi, când este cazul;
c) valoarea avansului;
d) rata de leasing.
Contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an.

OBLIGAŢII PENTRU LOCATOR / FINANŢATOR
a) să respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;
b) să contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/ utilizator, în condiţiile expres formulate de către acesta sau, după caz, să dobândească dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;
c) să încheie contractul de leasing cu locatarul/utilizatorul şi să transmită acestuia, în temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepţia dreptului de dispoziţie, iar în cazul programelor pentru calculator, să transmită dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator către locatar/utilizator, fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada derulării contractului de leasing;
d) să respecte dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, fără a
schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale;
e) să îi garanteze locatarului/utilizatorului folosinţa liniştită a bunului, în condiţiile în care acesta a respectat toate clauzele contractuale;
f) să asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing, dacă prin contractul de leasing părţile nu au convenit altfel.

OBLIGAŢII PENTRU LOCATAR/UTILIZATOR
a) să efectueze recepţia şi să primească bunul la termenul şi în condiţiile de livrare agreate cu furnizorul;
b) să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi să asigure instruirea personalului desemnat să îl exploateze;
c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decât cu acordul finanţatorului;
d) să achite toate sumele conform contractului de leasing – rate de leasing, asigurări, impozite, taxe – în cuantumul şi la termenele menţionate în contract;
e) să suporte cheltuielile de întreţinere precum şi orice alte cheltuieli aferente bunului său din contractul de leasing;
f) să îşi asume pentru întreaga perioadă a contractului, în lipsa unei stipulaţii contrare, totalitatea obligaţiilor care decurg din folosirea bunului utilizat direct sau prin prepuşii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarieriii bunului utilizat, din cauze fortuite, şi continuitatea plăţilor cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;
g) să permită locatorului/finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;
h) să îl informeze pe locator/finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venită din partea unui terţ;
i) să nu aducă modificări bunului şi să nu schimbe locul declarat în contract fără acordul locatorului/finanţatorului;
j) să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing.

ZECE PRINCIPII FUNDAMENTALE
1. CUMPĂRĂ CE DOREŞTI, DE UNDE DOREŞTI.
2. DACĂ NU FUNCŢIONEAZĂ, RETURNEAZĂ-L.
3. STANDARDE RIDICATE PENTRU ALIMENTE ŞI BUNURILE
DESTINATE CONSUMATORILOR.
4. ŞTII CE MĂNÂNCI.
5. CONTRACTELE TREBUIE SĂ FIE CORECTE PENTRU
CONSUMATORI.
6. UNEORI CONSUMATORII SE POT RĂZGÂNDI.
7. ESTE MAI UŞOR SĂ COMPARI PREŢURILE.
8. CONSUMATORII NU TREBUIE SĂ FIE INDUŞI ÎN EROARE.
9. PROTECŢIE ÎN TIMPUL VACANŢELOR.
10. SOLUŢIONARE EFICIENTĂ A LITIGIILOR TRANSFRONTALIERE.

Pentru mai multe informaţii:
www.protectia-consumatorilor.ro
www.dolceta.eu
www.infoeuropa.ro
www.bnr.ro
www.birouldecredit.ro

CE NU TREBUIE SĂ FACI CÂND AI DATORII:
– Nu te ascunde după deget! Nu te face că nu vezi cum îţi cresc datoriile şi nu le ignora – ele nu vor dispărea de la sine, iar situaţia va deveni din ce în ce mai dramatică.
– Nu lăsa nedeschise plicurile cu facturi sau extrase de cont!
– Nu încerca să împrumuţi şi mai mulţi bani ca să îţi plăteşti toate datoriile, fără să te consulţi mai întâi cu un consilier financiar.

CE TREBUIE SĂ FACI CÂND AI DATORII:
– Cere sfaturi şi ajutor înainte ca situaţia să scape de sub control.
Există organizaţii de caritate sau organizaţii ale consumatorilor, care te pot ajuta.

– Menţine o relaţie buna cu finanţatorul.
Înţelege că majoritatea creditorilor sunt dispuşi să discute cu tine despre problemele pe care le ai şi sunt pregătiţi să accepte un plan realist de plată a datoriei.

– Acţionează! Ia legătura cât mai curând cu cei cărora le eşti dator. Cu cât află mai repede problema, cu atât ai şanse mai mari să te înţeleagă şi să găsiţi împreună o cale de returnare a datoriilor.