Tag Archives: proaspete

LANŢUL FRIGULUI LA PRODUSE ALIMENTARE

CE ESTE LANŢUL FRIGULUI?

Lanţul frigului semnifică menţinerea alimentelor la temperaturi scăzute
fapt ce permite conservarea calităţilor nutriţionale şi organoleptice şi
păstrarea lor optimă de la producător până în bucătarie. Frigul
stopează proliferearea mico-organismelor. De aceea produsele
alimentare perisabile trebuie menţinute la temperaturi între 0 şi 4 grade
pentru produse de genul: carne, lapte pasteurizat, brânzeturi, deserturi
pe bază de lapte, etc.

Reglementările europene se aplică tuturor actorilor din diferite medii
alimentare, care trebuie să prezinte garanţii serioase pentru
respectarea lanţului frigului la nivelul fabricaţiei, depozitării şi
distribuirii produselor. Ultimul personaj important în acest lanţ este
consumatorul. El trebuie să fie vigilent pentru a urmări şi menţine, până
în farfurie, eforturile celor din industria alimentară.

ÎNTRERUPEREA LANŢULUI FRIGULUI
Lanţul frigului se întrerupe prin expunerea produselor alimentare la alte
temperaturi decât cele indicate. Orice creştere de temperatură
provoacă şi accelerează creşterea microbiană şi reduce durata de viaţă
a unui produs: un produs bun şi sănătos poate să devină un produs
riscant, aspectul şi gustul se pot degrada.

După tipul de produs refrigerat, există o ruptură a lanţului frigului faţă
de temperaturile ce le depăşesc pe cele indicate pe etichetă, de la 4
grade Celsius pentru produsele foarte perisabile, până la 8 grade
Celsius pentru produsele perisabile.

Majoritatea intoxicaţiilor alimentare sunt benigne. Cu toate acestea
creşterea temperaturii poate antrena proliferarea anumitor germeni
precum salmonella sau staphylococcus aureus, iar alimentele pot să
devină periculoase.

SĂ AVEM OBICEIURI SĂNĂTOASE!

GHIDUL CUMPĂRĂTORULUI de produse alimentare
Aceste sfaturi sunt valabile oricare este locul din care facem cumpărături, de la hypermarket-uri până la magazine mici.

Citiţi bine eticheta produselor preambalate, unde trebuie să găsiţi:
1. Data. Trebuie să distingeţi între data limită a consumului, exprimată
pe produsele refrigerate cu menţiunea “A se consuma înainte de…” şi
data limită pentru utilizarea optimă, exprimată cu menţiunea “A se
consuma de preferinţă înainte de…” pentru alte tipuri de produse, gen
biscuiţi, paste, conserve, produse congelate, băuturi, etc  Dacă data
limită a consumului este depăşită, produsul devine impropriu
consumului. În momentul în care data limită pentru utilizarea optimă
este depăşită, produsul poate fi consumat fără riscuri, însă o parte din
calităţile lui nutriţionale şi organoleptice s-a pierdut.
2. Temperatura la care trebuie să conservam produsul trebuie
respectată.
3. Condiţiile de folosinţă sau utilizare trebuie citite cu atenţie.

Ordonaţi-vă cumpărăturile:
1. Mai întâi produsele non-alimentare, apoi produsele de băcănie, conserve,
băuturi.
2. După aceea, produsele congelate şi îngheţate trebuie puse imediat în
plase isotermice. În lipsă, trebuie grupate toate produsele de acest tip
într-o plasă sau o cuti.
3. În final produsele refrigerate (carne, pui, anumite mezeluri, produsele din lapte, alte produse proaspete), care trebuie, de asemenea, depozitate într-o plasă izotermică.

Vă sfătuim să mergeţi direct acasă după ce terminaţi de făcut cumpărăturile.

Întreruperea lanţului frigului poate provoca boli, ca cea cauzată de
listeria monocytogenes, maladie rară, dar gravă în special pentru
persoanele cu sistemul imunitar scăzut, cum sunt femeile însărcinate,
cele care alăptează, persoanele în vârstă, sensibile, etc).

Frigiderul este un factor improtant în lanţul frigului. Consumatorul
trebuie să aibă un termometru care să permită reperarea zonei reci.
Aceasta trebuie să fie la 4 grade Celsius maximum. Dacă nu se
întâmplă acest lucru trebuie să reglăm termostatul. În zona rece trebuie
să plasăm produsele foarte perisabile. Într un frigider temperatura este
rar uniformă. Zona cea mai rece este situată în partea de sus a
frigiderului, însă depinde de model.
În partea în care temperatura este între
4 şi 6 grade Celsius, plasaţi, de
exemplu: preparatele în casă, legumele
şi fructele crude, carnea şi
peştele gătite, iaurturi şi brânzeturi.

În partea cea mai rece unde temperature este între 0 şi 4 grade Celsius, plasaţi, de exemplu carnea, mezelurile gătite şi de gătit, produsele din pui, cremele, deserturile pe bază de lapte, produsele în curs de decongelare, brânzeturile reci, laptele crud, sucurile de fructe, salatele ambalate, mâncărurile gătite (sortimentele cu sosuri, patiseria).
În compartimentul pentru legume depozitaţi legume şi fructe spălate,
proaspete şi brânzeturi.

Pe uşă depozitaţi ouă, unt, lapte, sucuri de fructe bine închise.

NU UITAŢI!
Ambalaţi separat alimentele crude şi alimentele gătite cu hârtie de
aluminiu sau folie alimentară.
– Scoateţi ambalajul din plastic sau de carton, doar dacă indicaţiile
Necesare precum data de expirare, temperatura sau modul de folosire
figurează pe ambalajul care se aflp în contact cu produsul.
– Nu lăsaţi prea mult timp produsele refrigerate în afara frigiderului.
– Aşezaţi pe rafturi puţin mai în faţă produsele ale căror date limită
pentru consum sunt mai apropiate.
– Plasaţi resturile alimentare în ambalaje ermetice şi consumaţi-le cât
mai repede cu putinţă.
– Spălaţi-vă pe mâini înainte de a atinge alimentele, între fiecare
manipulare a produselor şi înainte de momentul mesei.
– Spălaţi o dată sau de două ori pe lună frigiderul cu detergent şi
limpeziţi cu apă.

ATENŢIE !
Oricare este produsul, din momentul în care ambalajul a fost deschis, data limită de consum este scurtată. Produsul trebuie deci consumat cât mai rapid.

În orice caz, nu consumaţi un produs după ce data limită a fost depăşită.

Citiţi cu atentie informaţiile de pe ambalaj cu privire la temperatura la
care produsul trebuie conserva: daca aceasta este mai scăzută sau
egală cu 4 grade Celsius, plasaţi produsul în partea mai rece a
frigiderului.

A dori o alimentaţie sănătoasă este un deziderat al consumatorului,
dar acesta joacă un rol important în menţinerea lanţului frigului,
aplicând zi de zi, reguli de igienă simple dar esenţiale.

DESPRE ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE
Etichetele trebuie să conţină informaţii exacte. Dacă acestea sunt
incorecte, consecinţele ar putea fi teribile, în special pentru cei care
suferă de alergii sau de intoleranţe alimentare.

Legislaţia UE reglementează ce poate sau ce trebuie să apară pe
etichetele alimentelor, pentru a garanta informarea consumatorilor cu
privire la: ingredientele pe care le conţin, data expirării, producătorii
acestora, originea lor, modul de depozitare şi de preparare a
produselor.
Ingredientele sunt enumerate în ordinea descrescătoare a cantităţii lor
într-un produs. Trebuie menţionate toate componentele, inclusiv apa şi
aditivii alimentari.

Conform legislaţiei UE, dacă produsele alimentare conţin un ingredient
sau o substanţă care ar putea determina anumite efecte adverse,
această informaţie trebuie să apară pe etichetă.

Detaliile despre adresa de contact a producătorului trebuie să fie
menţionate clar pe etichetă, astfel încât consumatorii să poată face
plângeri sau să poată obţine mai multe informaţii despre produs.

Imaginile de pe etichetă trebuie să fie precise.

Verifică informaţiile de genul „A se consuma înainte de” şi
„Preferabil până la”, pentru a nu te îmbolnăvi.

Atenţie la timpul pentru dezgheţare şi pentru gătit. Pentru a fi sigur că
bacteriile şi viruşii sunt distruşi, citeşte pe etichetă informaţiile despre
depozitarea şi prepararea alimentelor.
Etichetele cu informaţii despre conţinutul nutritiv prezintă, de exemplu,
cantitatea de energie, de proteine, de carbohidraţi, de grăsimi, de fibre,
de sodiu, de vitamine şi de minerale din alimente. În UE, aceste
informaţii nu sunt obligatorii, cu excepţia cazului în care se solicită date
despre aportul de calorii sau de substanţe nutritive al alimentului
respectiv.
Dacă produsele scumpe au fost înlocuite cu alternative mai ieftine,
eticheta trebuie să specifice acest lucru. De exemplu: dacă se
amestecă margarină ieftină cu unt scump, consumatorii trebuie să fie
informaţi, iar dacă se adaugă apă în şuncă sau în carnea de pui, pe
etichetă trebuie să apară această informaţie.

Unele produse alimentare au o reputaţie excelentă dincolo de graniţele
naţionale, astfel încât beneficiază de „protecţie pentru locul de origine”.
Asta înseamnă că şunca de Parma trebuie să provină din oraşul Parma
din Italia, iar şampania trebuie să provină din regiunea franceză cu
acelaşi nume.

CUM PUTEŢI FACE O RECLAMAŢIE EFICIENTĂ
Nu aveţi reţineri.

– Aflaţi care sunt drepturile dvs. înainte de a porni la drum.

– Obţineţi mai repede ceea ce doriţi, dacă vă păstraţi calmul!

– Prezentaţi faptele exact, fără alte comentarii.

– Spuneţi ce pretindeţi: scuze, înlocuirea produsului, restituirea
banilor, servicii mai bune sau compensaţii.

– Vorbiţi numai cu cineva care are autoritatea de a acţiona.

– Păstraţi într-un dosar toate informaţiile de care veţi avea
nevoie: reclame, comenzi, chitanţe, certificate de garanţie,
instrucţiuni de folosire, cărţi tehnice, dovada de plată, scrisori,
datele la care au avut loc discuţiile şi numele persoanelor cu
care aţi vorbit.

– Dacă trebuie să trimiteţi oricare dintre aceste documente
companiei în cauză, trimiteţi o copie şi păstraţi originalul.

– Acţionaţi rapid, imediat ce aţi descoperit problema.

– Prezentaţi-vă de fiecare dată: numele, adresa, numărul de
telefon şi adresa de e-mail, alături de numărul de dosar la
compania respectivă, dacă este cazul.

– NU AMÂNAŢI !