Bucureşti, Septembrie 2006
Premisa strategiei
Cauza intrinsecă :
Studiile medicale au demonstrat că excesul de anumite substanţe, introduse în organism sau generate în exces chiar de organism, provoacă prin administrare constantă dependenţă. Excesul de adrenalină provocat constant în organism, duce la dependenţa faţă de stimulentul ce declanşază adrenalină.
Cauza extrintrinsecă :
Jocul de noroc este o activitate de divertisment, benefică individului atît prin relaxare, cât şi prin supapa de defulare faţă de stres pe care o reprezintă.
Jocul de noroc, precticat în exces în mod regulat, este un declanşator de adrenalină din cauza tensiunii legată de risc şi şansă. Acest fapt crează pe de o parte dependenţă, iar pe de altă parte atenuează capacitatea de raţiune privind, de exemplu, miza suportabilă a jocului.
Scopul comunicării :
Scopul campaniei de comunicare este acela de a conştientiza publicul jucător şi publicul potenţial jucător asupra riscului de dependenţă provocat de practica în exces a jocurilor de noroc.
Scopul campaniei nu este acela de a descuraja jocul în general sau de a denigra cazinourile şi sălile de joc, prezentindu-le ca elemente negative prin excelenţă.
Tonul comunicării
Campaniile de prevenţie şi conştientizare eficiente trebuie să ţină cont de faptul că publicul lor ţintă priveşte cu simpatie “viciul” asupra cărora ele atrag atenţia. De aceea, pentru a depăşi simpatia şi a conştientiza primejdia, consumatorii trebuie să nu se poată identifica, să nu se poată imagina în ipostaza personajului din campanie sau a situaţiei prezentate în campanie.
Acest rezultat de comunicare se poate obţine prin două strategii distincte, pentru care mai jos veţi găsi două declinări de comunicare. 1. Paralele îngrijorătoare
Excesul de substanţe
Excesul de substanţe introduse în organism ce crează dependenţă reprezintă deja un loc comun negativ în conştiinţa colectivă. Publicul general ştie că nicotina, etilicul, sustantele narcotice provoacă dependenţă, că sînt profund dăunătoare şi riscante.
Paralela între excesul în jocul de noroc şi excesul în introducerea de substanţe ce crează dependenţă este calea de comunicare instituţională cu efect sigur şi în timp scurt.
Paralela nu afectează ideea de joc sau de cazino.
Execuţii conceptuale
Key visuals (utilizate în print, în presă şi afişaj).
Pachet de cărţi de joc cu atenţionarea identică cu cea a “directivei consiliului CE” : Jocul de noroc în exces dăunează grav sanatatii”.
Seringă fixată pe antebraţ, conţinând inimi roşii, trefle, pică, caro cu menţiunea : Jocul de noroc în doze mari dă dependenţă.
Pahar de băutură plin cu jetoane pe masa de ruletă cu menţiunea : Abuzul de jocuri de noroc crează dependenţă.
Execuţii conceptuale
Story line :
Succesiune de cadre ce ilustrează printul de presă în care pe rând vedem “drogurile” ce dau dependenţă. Finalul aduce o parafrază la avertizarea CAN deja consacrată pe televiziuni:
“Jocul de noroc în exces crează dependenţă” Exemplul cinematografic
Exagerarea unui caracter în scopul de a scoate în evidenţă un defect, fără riscul ca un telespectator să se identifice vreodată cu personajul, atrage atenţia asupra defectului respectiv şi anulează efectul de respingere faţă de o campanie restrictivă ca cea de faţă.
Un individ care joacă în exces, exagerând acest exces dincolo de limita realului, conştientizează consumatorii asupra riscurilor, tocmai pentru că aceste riscuri sunt duse în neverosimil.
Execuţii conceptuale
Story line (spot tv)
În cadru avem un tînăr elegant, jucând pocker la o masă verde. În spatele lui, sustinându-l este o fată superbă, iar în spatele acesteia, printr-o fereastră, vedem o limuzină şi o frumoasă vilă cu piscină.
Pe măsura jocului de cărţi, personajul îmbătrîneşte vizibil cu fiecare miză, iar prin efecte speciale, va pune pe masa de joc, rînd pe rînd, banii, pe femeia din spatele lui (micşorată grafic pînă la dimensiunea unui fisic de bani), maşina (aceeaşi micşorare), casa (aceeaşi micşorare), apoi pe sine însuşi (prin efect special de dublare, în care cel rămas la masă are transparenţa unei stafii, iar cel pus pe masă e micşorat ca femeia de mai sus). Cînd în sfîrşit individul s-a jucat şi pe sine, avem un stop cadru şi titraj şi vocea ce anunţă scopul campaniei:
Jocurile de noroc în exces provoacă dependenţă.
Modul de lucru
Ulterior alegerii uneia dintre cele două direcţii de comunicare, ANPCPPSR va prezenta partenerului story board-ul spotului tv şi schiţele de print.
Odată acestea aprobate şi contractul de sponsorizare/parteneriat încheiat se trece la filmarea şi fotografierea execuţiilor.
Pe durata execuţiilor print şi tv se elaborează şi aprobă în comun media-planningul de difuzare şi calendarul de distribuire a materialelor executate (print, tv şi radio)
Durata de la semnarea contractului şi până la prima difuzare de material este de 24 de zile. Durata campaniei este de 60 de zile.
Decizia nr. 4705/28.03.2007 a Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care a fost aprobată difuzarea în regim de campanie socială, pe posturile de televiziune şi de radio naţionale şi locale, a clipului şi spotului Campaniei “Jocurile de Noroc pot Crea Dependenţă!”
Decizia nr. 630/18.01.2008 a Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care a fost aprobată prelungirea difuzării în regim de campanie socială, pe posturile de televiziune şi de radio naţionale şi locale, a clipului şi spotului Campaniei Naţionale “Jocurile de Noroc pot Crea Dependenţă”
Obiectivele Strategiei privind protecţia consumatorilor 2006 – 2008, a A.N.P.C.P.P.S.R. au fost stabilite în concordanţă cu învăţămintele experienţei internaţionale, cu modelul legislativ şi instituţional din Uniunea Europeană, în domeniu, respectiv cu procesele critice care se manifestă, azi, în România, şi anume:
a) protecţia consumatorilor constă în apărarea drepturilor fundamentale ale acestora: protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii; asigurarea satisfacerii nevoilor şi trebuinţelor vitale; mediu sănătos; protecţia intereselor economice; acces la o piaţă cu o gamă variată de produse şi servicii de calitate; informare; educare; asociere;
b) protecţia consumatorilor se realizează prin îmbinarea autoprotecţiei individuale şi asociative, considerată calea principală de protecţie, fiind cea mai sigură, mai eficace şi mai puţin costisitoare, cu protecţia directă şi indirectă realizată de instituţiile statului;
c) nivelul de informare şi educare al consumatorilor din România este scăzut, ca urmare a cultivării timp de peste 60 de ani a mentalităţii de asistaţi, iar procesul de structurare asociativă a acestora este blocat, deoarece, pe de o parte, conştiinţa civică nu a renăscut, iar pe de altă parte, organele administraţiei centrale şi locale nu sprijină suficient structurile societăţii civile.
Menţionăm că elaborarea Strategiei menţionate mai sus a avut în vedere şi Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanţarea acţiunilor Comunităţii în sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004 – 2007, semnat la Bruxelles la 22 octombrie 2004, ratificat prin Legea nr. 105/03.05.2005.
Drept consecinţă a celor de mai sus, considerăm că una din principalele căi pentru creşterea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă este informarea, consilierea şi educarea consumatorilor, cu referire la întreaga problematică legată de consumul lor de produse şi servicii destinat satisfacerii evantaiului larg de nevoi şi trebuinţe, precum şi cu privire la instituţiile administrative, respectiv ale societăţii civile, care acţionează în domeniul protecţiei consumatorilor.
În sensul celor de mai sus, protecţia consumatorilor de jocuri de noroc reprezintă o problemă de interes general, pentru că asimilarea şi aplicarea legislaţiei europene, în plan sectorial, presupune adaptarea rapidă a instituţiilor, a agenţilor economici, a consumatorilor, precum şi a structurilor asociative.
Deoarece pentru A.N.P.C.P.P.S.R. problema privind jocurile de noroc reprezintă un obiectiv important, desfăşurăm activităţi precum:
· monitorizarea activităţii legislative specifice şi a organelor adminitrative cu atribuţii în domeniu;
· documentare privind legislaţia din Uniunea Europeană şi, respectiv, modalităţi concrete de aplicare a acesteia;
· iniţierea de soluţii legislative pentru protejarea drepturilor şi intereselor consumatorilor;
· elaborarea de proiecte pentru perfecţionarea cadrului instituţional;
· activităţi de informare, consiliere şi educare a consumatorilor;
· primirea şi rezolvarea de sesizări şi reclamaţii;
· dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu organele administrative şi cu structuri ale societăţii civile;
· elaborarea de studii, cercetări, conform unui program editorial destinat consumatorilor, în colaborare cu institutele de cercetări ale Academiei Române.
De asemenea, în perioada 2003 – 2006, am elaborat lucrări ştiinţifice referitoare la informarea corectă asupra jocurilor de noroc, care au fost cuprinse în două volume, şi anume:
· „Protectia consumatorilor şi concurenţa pe piaţă”
· „Drepturile fundamentale ale consumatorilor”
În prezent este pregătită pentru editare lucrarea „Protecţia consumatorilor şi concurenţa pe piaţă din perspectiva societăţii civile” care abordează şi problema jocurilor de noroc din perspectiva implicării asociaţiilor de consumatori în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora.
]]>