La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74 °C şi cu aproape 1°C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. De fapt, secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani.
Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8°C – 4°C – iar în cel mai rău caz cu 6,4°C – dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5°C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă.
Trebuie sa actionam acum.
Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.
]]>• Încercaţi una dintre următoarele metode pentru a ajunge la locul de muncă: mersul cu bicicleta, mersul pe jos, folosirea unui automobil împreună cu alţi colegi, utilizarea transportului public, telelucrul.
În medie, un litru de carburant consumat de motorul unei maşini elimină peste 2,5 kg de CO2.
• Încercaţi să evitaţi deplasările scurte cu maşina, deoarece consumul de carburant şi emisiile de CO2 sunt în mod disproporţionat mai mari când motorul este încă rece. Studiile arată că una din două deplasări cu maşina în mediul urban este pe o distanţă de sub trei kilometrii, o distanţă care poate fi acoperită cu bicicleta sau pe jos.
• Încercaţi să vă spălaţi maşina manual sau folosiţi un jet de apă sub presiune în loc de a merge la o spălătorie auto. Spălătoriile consumă mai multă energie şi mai multă apă decât metoda tradiţională.
• Dacă vă schimbaţi maşina, luaţi în considerare economia de carburant a noii maşini. Conform legislaţiei comunitare, constructorii trebuie să afişeze informaţii despre emisiile de CO2 şi despre consumul de carburant al noilor autovehicule în magazinele de prezentare şi în materialele publicitare.
• Un autovehicul cu un consum de 5 l/100 km poate economisi în fiecare an 750 kg de emisii de CO2.
• Nu lăsaţi autovehiculul să se încălzească pe loc – veţi consuma o cantitate mai mare de carburant decât puteţi economisi prin iniţierea deplasării cu motorul rece.
• Verificaţi presiunea pneurilor: dacă presiunea este mai mică cu 0,5 bari, autovehiculul va consuma cu 2,5% mai mult carburant pentru a învinge rezistenţa şi va elibera cu 2,5% mai mult CO2.
• Utilizaţi ulei de motor de vâscozitate mică. Acesta lubrifiază mai bine părţile mobile ale motorului decât uleiurile obişnuite, reducând frecarea. Cele mai bune uleiuri pot reduce consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu peste 2,5%.
• Nu circulaţi cu portbagajul de plafon gol. Acest lucru poate creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu până la 10% datorită rezistenţei aerodinamice şi a greutăţii suplimentare. Demontarea portbagajului este o soluţie mai bună.
• Nu circulaţi cu viteze ridicate – veţi consuma mai puţină benzină şi emite mai puţin CO2. La o viteză de peste 120 km/h consumul de carburant creşte cu 30% în comparaţie cu consumul înregistrat la 80 km/h. Treptele de viteză 4, 5 şi 6 sunt cele mai economice din punct de vedere al consumului de carburant.
• Aţi auzit de condusul ecologic? Vă poate reduce consumul de carburant cu 5%. Puneţi vehiculul în mişcare fără a apăsa pedala de acceleraţie, schimbaţi treapta de viteză imediat ce acest lucru este posibil şi menţineţi o viteză constantă.
• Utilizaţi instalaţia de climatizare cu moderaţie, aceasta creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu aproximativ 5%. Când este cald afară, rulaţi pentru câteva minute cu geamurile deschise, apoi închideţi-le şi porniţi instalaţia de aer condiţionat. Această metodă vă ajută să economisiţi carburantul necesar pentru a reduce temperatura iniţială.
• Încercaţi să călătoriţi cu trenul. O persoană care călătoreşte singură cu autovehiculul produce de trei ori mai multe emisii de CO2/km decât dacă ar călători cu trenul.
• Găsiţi o alternativă la avion. Transportul aerian este sursa de emisii de CO2 cu cea mai mare creştere la nivel mondial. Dacă zburaţi cu avionul, luaţi în considerare „compensarea” emisiilor dumneavoastră de carbon. Unele organizaţii calculează emisiile generate de o persoană şi investeşte capital în energie regenerabilă.
Mersul pe jos este benefic atât pentru oameni, cât şi pentru mediu. Totuşi, din când în când, trebuie să folosim mijloacele de transport. Atunci când este cazul, este important să facem alegerile cele mai bune şi să reducem emisiile de CO2.
• Încercaţi una dintre următoarele metode pentru a ajunge la locul de muncă: mersul cu bicicleta, mersul pe jos, folosirea unui automobil împreună cu alţi colegi, utilizarea transportului public, telelucrul.
În medie, un litru de carburant consumat de motorul unei maşini elimină peste 2,5 kg de CO2.
• Încercaţi să evitaţi deplasările scurte cu maşina, deoarece consumul de carburant şi emisiile de CO2 sunt în mod disproporţionat mai mari când motorul este încă rece. Studiile arată că una din două deplasări cu maşina în mediul urban este pe o distanţă de sub trei kilometrii, o distanţă care poate fi acoperită cu bicicleta sau pe jos.
• Încercaţi să vă spălaţi maşina manual sau folosiţi un jet de apă sub presiune în loc de a merge la o spălătorie auto. Spălătoriile consumă mai multă energie şi mai multă apă decât metoda tradiţională.
• Dacă vă schimbaţi maşina, luaţi în considerare economia de carburant a noii maşini. Conform legislaţiei comunitare, constructorii trebuie să afişeze informaţii despre emisiile de CO2 şi despre consumul de carburant al noilor autovehicule în magazinele de prezentare şi în materialele publicitare.
• Un autovehicul cu un consum de 5 l/100 km poate economisi în fiecare an 750 kg de emisii de CO2.
• Nu lăsaţi autovehiculul să se încălzească pe loc – veţi consuma o cantitate mai mare de carburant decât puteţi economisi prin iniţierea deplasării cu motorul rece.
• Verificaţi presiunea pneurilor: dacă presiunea este mai mică cu 0,5 bari, autovehiculul va consuma cu 2,5% mai mult carburant pentru a învinge rezistenţa şi va elibera cu 2,5% mai mult CO2.
• Utilizaţi ulei de motor de vâscozitate mică. Acesta lubrifiază mai bine părţile mobile ale motorului decât uleiurile obişnuite, reducând frecarea. Cele mai bune uleiuri pot reduce consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu peste 2,5%.
• Nu circulaţi cu portbagajul de plafon gol. Acest lucru poate creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu până la 10% datorită rezistenţei aerodinamice şi a greutăţii suplimentare. Demontarea portbagajului este o soluţie mai bună.
• Nu circulaţi cu viteze ridicate – veţi consuma mai puţină benzină şi emite mai puţin CO2. La o viteză de peste 120 km/h consumul de carburant creşte cu 30% în comparaţie cu consumul înregistrat la 80 km/h. Treptele de viteză 4, 5 şi 6 sunt cele mai economice din punct de vedere al consumului de carburant.
• Aţi auzit de condusul ecologic? Vă poate reduce consumul de carburant cu 5%. Puneţi vehiculul în mişcare fără a apăsa pedala de acceleraţie, schimbaţi treapta de viteză imediat ce acest lucru este posibil şi menţineţi o viteză constantă.
• Utilizaţi instalaţia de climatizare cu moderaţie, aceasta creşte consumul de carburant şi emisiile de CO2 cu aproximativ 5%. Când este cald afară, rulaţi pentru câteva minute cu geamurile deschise, apoi închideţi-le şi porniţi instalaţia de aer condiţionat. Această metodă vă ajută să economisiţi carburantul necesar pentru a reduce temperatura iniţială.
• Încercaţi să călătoriţi cu trenul. O persoană care călătoreşte singură cu autovehiculul produce de trei ori mai multe emisii de CO2/km decât dacă ar călători cu trenul.
• Găsiţi o alternativă la avion. Transportul aerian este sursa de emisii de CO2 cu cea mai mare creştere la nivel mondial. Dacă zburaţi cu avionul, luaţi în considerare „compensarea” emisiilor dumneavoastră de carbon. Unele organizaţii calculează emisiile generate de o persoană şi investeşte capital în energie regenerabilă.
• Reduceţi încălzirea. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora factura de energie cu 5-10% şi reduce până la 300 kg de emisii de CO2 per gospodărie în fiecare an.
• Programaţi termostatul în aşa fel încât pe timpul nopţii sau când ieşiţi din casă, temperatura să se reducă, iar înainte de a vă trezi sau de a ajunge acasă, temperatura să revină la un nivel confortabil. Astfel, veţi putea obţine o reducere cu 7-15% a facturii de încălzire.
• Înlocuiţi geamurile simple cu geamuri duble. Această schimbare va necesita o investiţie iniţială, dar va reduce cu jumătate pierderile termice prin geamuri, iar pe termen lung investiţia va fi rentabilă. Dacă alegeţi vârful de gamă disponibil pe piaţă (cadru de lemn, geamuri duble cu emisii reduse, umplute cu argon), puteţi reduce pierderile termice cu 70%!
• Nu lăsaţi căldură să iasă din locuinţă pe o durată mai lungă de timp. Când aerisiţi, lăsaţi geamurile deschise doar câteva minute. Dacă lăsaţi o deschizătură cât de mică pe durata întregii zile, energia necesară încălzirii interioare pe durata a şase luni reci (o temperatură exterioară de 10°C sau mai puţin) va genera aproximativ o tonă de emisii de CO2.
• Izolaţi-vă bine casele. Pe termen lung, aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 şi a economiei de energie. Pierderile termice prin pereţi, acoperiş şi podea reprezintă peste 50% din pierderile totale de căldură. Izolaţi rezervoarele de apă caldă, conductele sistemului de încălzire centrală, precum şi nişele din pereţi şi montaţi o folie de aluminiu în spatele radiatoarelor.
• Schimbaţi locul frigiderului sau al congelatorului – poziţionarea acestora în apropierea maşinii de gătit sau a boilerului determină un consum mai mare de energie decât dacă ar fi aşezate la distanţă de acestea. De exemplu, dacă le aşezaţi într-o cămară caldă, unde temperatura camerei este de 30-35°C, consumul de energie este aproape dublu şi generează o cantitate anuală suplimentară de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider şi 320 kg pentru un congelator.
• Dezgheţaţi periodic frigiderele şi congelatoarele mai vechi. Sau mai bine, înlocuiţi-le cu modele mai recente care au cicluri de dezgheţare automate şi sunt de două ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât modelele anterioare. Atunci când cumpăraţi noi aparate electrocasnice (nu numai frigidere, ci şi maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase etc.), optaţi pentru cele care poartă eticheta europeană A+, care înseamnă că sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic;de asemenea, comparaţi consumul energetic al aparatelor cu eticheta A+, deoarece acesta poate varia.
• Atenţie la setările pe care le folosiţi – dacă setaţi frigiderul pe temperatura cea mai mare, nu numai că veţi consuma mai multă energie, dar nici alimentele nu vor rămâne proaspete, deoarece pot îngheţa.
• Nu puneţi alimente calde sau fierbinţi în frigider! Înainte de a le pune în frigider, lăsaţi alimentele să se răcească, veţi economisi energie.
• Verificaţi dacă apa nu este prea fierbinte. Termostatul nu trebuie setat la o temperatură mai mare de 60°C. Acest lucru este valabil atât pentru boiler, cât şi pentru încălzirea centrală. Nu uitaţi, 70% din energia consumată de gospodării este folosită pentru încălzirea caselor şi 14% pentru încălzirea apei.
]]>Mediu – definiţie = ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terei: aerul, apa, solul şi subsolul, aspecte caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile
care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea.
Gândeşte durabil!
A conduce ecologic înseamnă a conduce mai atent, cu implicaţii pozitive în protecţia mediului, a reduce consumul de combustibil, a reduce impactul negativ asupra mediului.
Sfaturi privind protecţia mediului înconjurător, economisirea de combustibil şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere:
• reglarea corectă a unui motor are un rol decisiv atât asupra consumului specific de combustibil, cât şi asupra nivelului poluării chimice;
• prin exploatare corespunzatoare şi reglare corectă a motorului se urmareşte menţinerea performanţelor iniţiale de economicitate şi dinamicitate plus o durată cât mai mare de timp a acestuia;
• în ceea ce priveşte poluarea chimică, sursele de noxe sunt: gazele de evacuare (cca. 65%), baia de ulei (cca. 20%), carburatorul (cca. 9%) şi rezervorul de combustibil (cca. 6%);
• asiguraţi reviziile maşinii în conformitate cu manualul de utilizare;
• evitaţi/îndepărtaţi greutatea/aglomerarea portbagajului sau a portbagajului montat pe plafon;
• evitaţi folosirea maşinii pe distanţe scurte;
• dacă puteţi evita condusul, veţi economisi combustibil;
• luaţi trenul, autobuzul, tramvaiul când vă duceţi să cumparati ceva, mersul pe jos sau cu bicicleta este bun pentru sanatatea dvs. şi pentru mediu;
• înainte de a te urca în maşină, întotdeauna întreabă-te “Chiar este necesar acest drum?”
• planificaţi călătoria, doar aşa puteţi evita abaterile de la traseu;
• monitorizaţi şi anticipaţi condiţiile din trafic;
• păstraţi o distanţă suficientă între autoturisme pentru a putea frâna sau face manevre de ieşire sau evitare în caz de evenimente pe carosabil;
• verificaţi în mod regulat presiunea în pneuri;
• rulând cu presiune mai mică în pneuri de ex. 0,5 Atm., creşte consumul cu 200 ml de benzină la 50 km, producând 350g mai mult dioxid de carbon, presiunea scăzută în pneuri poate scădea cu 2,5 – 5% după o lună şi cu 20% după 5 luni;
• folosiţi motorul pentru încetinirea vehiculului înainte de a apăsa pe frână;
• folosiţi treapta maximă de viteză corespunzătoare regimului de deplasare;
• schimbaţi viteza mai devreme;
• depăşiţi doar când este necesar;
• menţineţi pe cât posibil o viteză constantă, evitaţi demarările bruşte;
• renunţând la demararea în forţă reduceţi emisiile de dioxid de carbon;
• verificaţi-vă filtrul de aer – luati în calcul un filtru permanent ce poate fi curăţat şi nu schimbat, sunt mult mai puţin restrictive decât filtrele de hartie, plus sunt mult mai bune pentru mediul înconjurator; un filtru curat de aer reprezintă cheia succesului pentru o economisire de combustibil;
• întoarceti-va spre natura, luaţi în calcul oprirea aerului condiţionat, deschiderea geamurilor şi bucuraţi-vă de aerul proaspat sau folosiţi cu măsură aerul condiţionat şi accesoriile electrice, numai când este necesar, folosind cu masură puteţi economisi aprox. 20% din consumul de combustibil;
• curăţaţi-vă maşina, cu cât este mai mare greutatea maşinii, cu atât combustibilul necesar este mai mult;
• verificaţi-vă în mod regulat maşina şi vedeţi ce poate fi aruncat din ea sau dus în casă, nu este nevoie de multe pentru a îngreuna masina cu înca 20-25 kg;
• evitaţi lăsarea motorului să funcţioneze în gol;
• opriţi motorul dacă timpul alocat opririi depăşeşte 30 – 60 secunde ;
• opriţi motorul când: faceţi mici cumpărături rapide, staţionaţi, sau aştepţi la fast-food drive;
• stilul în care conduceţi ridică sau scad costurile consumului, atenţie la PICIORUL DREPT!
• acceleraţi mai uşor când vedeţi culoarea verde, frânaţi gradat pe roşu astfel economisitţi aprox. 30 % consumul de combustibil;
• ridicaţi piciorul de pe acceleraţie când vedeţi de la distanţă semaforul galben sau roşu;
Încearcă să conduci ecologic, TU AI DE CÂŞTIGAT!
Cheia şofatului ecologic = Gândeşte întâi!
Având astfel de cunoştinţe despre sofatul ecologic contribuiţi la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, economisiţi foarte mulţi bani şi economie la consumul de combultibil.
ŞOFEAZĂ INTELIGENT!
Concluzie
Soluţiile raţionale care conduc la poluare redusă şi consum minim de combustibil şi la o durată mare de funcţionare a motorului sunt:
– testarea şi reglarea periodică a motorului,
– evitarea funcţionarii îndelungate la ralanti şi la regim de putere maximă,
– evitarea accelerărilor inutile şi exagerate,
– respectarea vitezei economice.
Doreşti să ai beneficii?
Atenţie la condusul în oraş!
Nu brusca motorul!
Accelerează încet!
Nu frâna ca la curse!
Economie potenţială totală de 20 – 30 %
– portbagaj montat pe plafon măreşte forţa de frecare şi, ca urmare, consumul de combustibil cu 5 – 40%;
– geamurile deschise cresc consumul de combustibil cu aprox. 5%;
– aerul condiţionat creşte consumul de combustibil cu 10 – 25%;
– schimbând viteza mai devreme se poate reduce consumul de combustibil cu 8%.
Surse de poluare: platformele industriale pot fi o sursă majoră de poluare (ex.:combinatul de îngrăşăminte chimice emite în atmosferă cantităţi însemnate de amoniac şi oxizi de azot sau combinatul de fibră artificială, produce vâscoză şi celuloză şi care emite cantităţi însemnate de hidrogen sulfurat şi sulfură de carbon.
Alte cauze care duc la depăşirea valorilor limită de calitate a aerului sunt: utilizarea combustibililor solizi – cărbune sau lemn – pentru încălzire şi gătit în gospodării şi traficul rutier,
problemă identificată, de altfel, în multe dintre statele UE.
Poluarea artificială, în functie de natura poluantului poate fi:
a) fizică – produsă de zgomot(poluare sonoră) poate fi:
– produsă de substanţe radioactive (poluare radioactivă)
– produsă de apa caldă, praf, particule de cărbune.
b) chimică – produsă de compuşi gazoşi din industrie:
-ionii unor metale grele
-pesticidele folosite în agricultură
-detergenţii
c) biologică – rezultată din infestarea mediului cu agenti
patogeni şi germeni proveniţi din fermentaţii.
Poluarea, după mediul în care acţionează poluanţii, poate fi:
– poluarea aerului,
– poluarea solului,
– poluarea apei.
Ştiaţi că:
. . . un european foloseşte cam de zece ori mai mult combustibil şi mai multă energie decât un locuitor dintr-o ţară în curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori
mai multe deşeuri.
. . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat în zone montane mai înalte, în căutarea unui habitat mai răcoros?
. . . până în anul 2100, din cauza încălzirii globale se prevede o creştere a nivelului mărilor şi oceanelor de până la 88 cm? Insulele joase şi zonele de coastă ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi în pericol.
ŞOFEAZĂ INTELIGENT!
Având astfel de cunoştinţe despre şofatul ecologic contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, economiseşti bani şi combustibil.
]]>PROTECŢIA MEDIULUI
Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.
Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse.
Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la
o schimbare radicală.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ‘90 în comparaţie cu deceniul anterior. Nivelul apei şi mărilor este în creştere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.
Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum, agricultura – toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la schimbarea climei.
Trebuie să găsim modalităţi de reducere drastică a emisilor de gaze.
Aşadar, vremea devine tot mai călduroasă. Chiar e aşa de rău? Da.
Schimbarea climei înseamnă mai mult decât vacanţe de vară mult mai calde. Ea ar putea avea un efect dezastruos asupra Europei şi restului lumii:
– Calotele polare se topesc. Dacă se topeşte calota de gheaţă din Groenlanda, nivelul mării ar putea creşte cu circa 7 metri. Oraşele de coastă din toată lumea ar fi inundate. Creşterea nivelului mării ameninţă zonele de coastă, dar în acelaşi timp contaminează terenurile agricole şi rezervele de apă potabilă.
– Gheţarii se topesc. În staţiunea montană Andermatt din Elveţia administraţia locală a fost nevoită să acopere gheţarii cu o pătură gigantică, în încercarea de a reduce topirea lor în timpul verii.
– Schimbările climatice sunt cauza unor manifestări extreme ale verii – furtuni, inundaţii, secete şi valuri de căldură.
– 1,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă. Dacă temperatura la nivel global continuă să crească, este foarte probabil că lor li se vor adăuga alţi 2,4 miliarde de oameni.
– Dacă temperatura creşte cu 2,5 °C, există riscul ca 50 de milioane de oameni să moară de foame.
– Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punând în pericol vieţile a 210 milioane de oameni.
– Plantele şi animalele nu sunt capabile să reziste la schimbările de temperatură. Un studiu arată că schimbările climatice ar putea duce la dispariţia unei treimi din speciile de pe glob, până în 2050. Animalele care trăiesc în zonele friguroase sunt cele mai vulnerabile.
– Pe termen lung, schimbările climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete şi la migraţia unui mare număr de refugiaţi, plecaţi în căutare de hrană, apă şi combustibil.
Peste 60 de cazuri de poluare accidentală au fost înregistrate anual, în ultimul deceniu, în România, unele având consecinţe dramatice asupra stării de sănătate a oamenilor, a mediului
înconjurător şi a economiei din zonele afectate.
CE POŢI FACE
– Vrei un ceai? Atunci foloseşte numai atâta apă cât ai nevoie, nu umple ibricul până sus.
– Zborul cu avionul produce creşterea cea mai rapidă a emisiei de CO2. Ce-ar fi să îţi petreci vacanţa în ţara ta sau să descoperi o altă parte a Europei călătorind cu trenul?
– Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, în UE. De ce să nu mergi cu mijloacele de transport în comun? Ori să mergi cu bicicleta sau pe jos, opţiuni mult mai sănătoase şi mai ieftine.
– Dacă intenţionezi să cumperi un frigider nou, o maşină de spălat sau alte aparate casnice, verifică eticheta de eficienţă energetică, obligatorie în Europa, care arată dacă acestea fac parte din categoria de eficienţă economică “A”. Clasa “A” arată o eficienţă energetică ridicată.
– Nu lăsa televizorul, aparatura electronică şi computerul în standby – cu lumina roşie aprinsă. Televizorul foloseşte 45% din energia necesară, în modul standby. Dacă toţi europenii ar evita această situaţie, atunci s-ar putea economisi suficientă energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ţări de mărimea Belgiei.
– Nu lăsa încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încărcat bateria. Dacă faci acest lucru, se pierde 95% din energie – de fapt numai 5% este necesară pentru încărcarea telefonului tău.
– Economiseşte apă caldă făcând duş în loc de baie. Pentru duş se foloseşte de patru ori mai puţină apă.
– Stinge luminile când pleci de acasă şi când nu ai nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezintă 30% din consumul de electricitate din UE, aşa că, dacă am economisi cu toţii electricitate, contribuţia noastră ar fi foarte mare. S-ar economisi şi bani – dacă stingi cinci becuri când nu ai nevoie de ele, poţi economisi 60 de euro pe an.
– Cumpără becuri economice. Ele costă mai mult decât becurile obişnuite, dar fac toţi banii, pentru că au o durată de funcţionare mai mare şi consumă de cinci ori mai puţină energie.
– Nu exagera cu încălzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora cu până la 7% factura de energie a familiei tale.
– Dacă ai de gând să cumperi o maşină nouă, cumpără un model mic, cu consum redus de combustibil. Toate automobilele noi poartă o etichetă pe care este înscrisă cantitatea de CO2 emisă în aer.
– Nu pune mâncarea în frigider când e fierbinte sau caldă; las-o mai întâi să se răcească.
– Caută produsele cu eticheta ecologică europeană – o floare mică. Ea arată că produsele respective sunt ecologice şi că protejează mediul mai mult decât cele fără etichetă.
– Când aeriseşti casa, pentru a nu fi nevoit să utilizezi ulterior în mod excesiv instalaţiile de încălzire/răcire, lasă fereastra deschisă numai câteva minute.
COMBUSTIBILI ALTERNATIVI
Avem nevoie de energie ca să ne încălzim, să mâncăm, să ne deplasăm la distanţă şi să producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uşor se consumă într-un ritm rapid.
Trebuie să începem să economisim energie încă de pe acum! Sunt lucruri mărunte pe care le putem face şi noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electrică, la înlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum
energetic mai mare decât cele noi şi la reducerea, pe cât posibil, a consumului de combustibil auto.
Izolarea casei este de un real folos. Protecţia termică montată pe rezervorul de apă caldă şi draperiile trase în timpul nopţii sunt un început. Ferestrele termopan reduc pierderea de căldură cu până la 20%.
APA
Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Nu putem trăi fără ea, dar ne comportăm de parcă ni se cuvine. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu
costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, pesticide, substanţe chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluanţi sunt îngăşămintele şi pesticidele. La contactul cu apal, ele sunt transportate spre râuri şi fluvii şi de acolo în mare. Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări.
POLUAREA AERULUI
Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme
respiratorii grave, precum astmul.
Efectele poluării aerului:
– Sănătate precară, de la bronşită la astm şi chiar la moarte prematură.
– Acidizare – creşterea PH-ului solului, afectând pădurile, râurile, lacurile şi clădirile istorice.
– Eutroficarea – creşterea în exces a algelor în lacuri şi în râuri, fapt care afectează viaţa florei şi a faunei.
Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Depăşirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează pădurile, recoltele şi animalele. Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar tu poţi ajuta la soluţionarea acesteia dacă iei anumite măsuri cu un impact pozitiv.
DIVERSITATEA BIOLOGICĂ
Diversitatea biologică înseamnă totalitatea modalităţilor prin care se manifestă viaţa, cu toate formele ei de existenţă şi de asociere. Ea ne asigură mâncarea sănătoasă, aerul proaspăt şi apa curată. Poate că ai citit despre exploatarea masivă a pădurilor tropicale de pe Amazon, ameninţate astfel cu dispariţia. Şi în Europa, biodiversitatea este grav ameninţată. Se estimează că rata de dispariţie a speciilor este, la ora actuală, de până la 10.000 de ori mai mare decât procesul natural. Dacă nu acţionăm acum pentru conservarea diversităţii biologice, în curând nu vom mai putea face nimic. Cauzele distrugerii biodiversităţii, prin pierderea habitatului natural şi prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensivă, construcţiile, poluarea, exploatarea exagerată a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor, a solului, dar şi schimbările climatice. Protejarea biodiversităţii poate ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice. Unele ecosisteme ajută la diminuarea concentraţiilor de gaze de seră, cum ar fi pădurile sau turbăriile. Alte ecosisteme ne pot ajuta împotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbările climatice.
SUBSTANŢELE CHIMICE PERICULOASE ŞI TEHNO-DEŞEURILE
Nu se văd, nu se simt şi nu le poţi gusta, dar suntem înconjuraţi de substanţe chimice. Unele dintre acestea sunt periculoase pentru organism şi pentru mediu – gazele de eşapament, emisiile industriale, pesticidele. Alte substanţe chimice periculoase se găsesc în componenţa produselor de uz curent, cum sunt detergenţii, unele textile, aparatura electronică, condensatoare electrice şi chiar jucării.
Recomandări:
– Spală sau curăţă coaja fructelor şi a legumelor înainte de a mânca.
– Evită produsele menajere sau de curăţare, care au mirosuri foarte puternice.
– Evită alimentele care au venit în contact cu materiale aderente din PVC.
– Alege produse cosmetice făcute din ingrediente naturale.
– Evită folosirea pesticidelor, a biocidelor şi a fungicidelor în grădină.
– Încearcă să eviţi produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care UE le foloseşte pentru a semnala pericolele şi riscurile.
– La cumpărături, caută eticheta ecologică – simbolul florii, care arată ce produse afectează cel mai puţin mediul.
Pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii şi aparate, cele considerate depăşite sau “uzate moral” sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare şi prăjitoare de pâine vechi reprezintă deşeuri electronice şi casnice, numite şi e-deşeuri sau tehno-deşeuri. Este vorba de un nou tip de “gunoi”, care creşte văzând cu ochii în societăţile avansate tehnologic.
Dacă nu sunt depozitate corespunzător, aceste deşeuri pot fi foarte periculoase, deoarece conţin substanţe nocive.
Ştiaţi că . . .
. . . dacă am economisi 20% din consumul individual de energie, până în anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 miliarde de Euro, echivalentul a circa 210 mii de miliarde de lei?
. . . un european foloseşte cam de zece ori mai mult combustibil şi mai multă energie decât un locuitor dintr-o ţară în curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe deşeuri.
. . . Marea Nordului s-a încălzit cu 1,1 grade Celsius în ultimii 30 de ani, fapt care are un puternic impact asupra speciilor de peşti? 36 de specii de peşti s-au deplasat cu 5 până la 400 km mai spre nord.
. . . până în anul 2100, din cauza încălzirii globale se prevede o creştere a nivelului mărilor şi oceanelor de până la 88 cm? Insulele joase şi zonele de coastă ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi în pericol.
. . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat în zone montane mai înalte, în căutarea unui habitat mai răcoros.
]]>