Administrarea bugetului familial

Te lupţi din răsputeri să ajungi la sfârşitul fiecărei luni… Ai atât de multe datorii încât nu mai ştii ce să faci … Ai vrea să pleci în concediu, dar nu ştii dacă aşa ceva ar fi rezonabil din punct de vedere financiar… Doreşti să ai un control mai eficient asupra cheltuielilor pe care le faci…
Acest curs îşi propune să te sfătuiască asupra modului în care să-ţi administrezi, planifici şi urmăreşti cheltuielile.

Cum să ţii pasul cu bugetul

Următoarele pagini nu doresc sa-ţi ţină o lecţie despre finanţele unei gospodării, ci să îţi ofere câteva idei asupra modului în care să-ţi planifici şi distribui cheltuielile astfel încât să îţi stabileşti cu exactitate bugetul lunar şi să eviţi eventualul stres la sfârşitul lunii, când banii se cam epuizează.

Bugetul: la ce serveşte acesta?

Vrei să-ţi cumperi o maşină, vrei să mergi într-o croazieră de lux, vrei să devii membru al unui club privat… Pe scurt, sunt o mie şi unu de lucruri pe care ai dori să le faci, dar îţi poţi permite vreunul dintre ele?

Pentru a răspunde la această întrebare şi pentru a evita ameninţările care conduc la o luptă financiară zilnică, trebuie să te gândeşti cât cheltui şi cât câştigi, la venituri şi cheltuieli; ai nevoie de un buget!

Cu ajutorul unui buget, vei putea să-ţi dai seama dacă la sfârşitul lunii vei dispune rezerve financiare cu care să îţi poţi finanţa proiectele. De asemenea, pornind de la suma de bani pe care ai identificat-o ca rezervă financiară într-o lună, vei putea găsi cea mai bună modalitate de a derula proiectul în cele mai bune condiţii.

Componentele cheie ale bugetului: veniturile

Înainte de a te delecta cu o repriză de cumpărături, trebuie să ai un buget pentru a compara relaţia venituri – cheltuieli.

Aceasta se realizează comparând nivelul veniturilor cu nivelul principalelor tale cheltuieli. Nivelul veniturilor tale este dat de toate sumele de bani de care poţi dispune într-o perioadă dată. Acestea includ:
Câştigurile din activităţi profesionale: salariu sau alte categorii de compensaţii băneşti la care eşti îndreptăţit.
Bonusuri: prime de Crăciun, dobânzi din profit, comisioane…
Pensii: pensii de stat, pensii private, indemnizaţii pentru invaliditate…
Indemnizaţii sociale: alocatii pentru copii, indemnizaţii de boală, scutiri de taxe, indemnizaţii pentru invaliditate…
Venituri din activităţi nonprofesionale: dobânzi, dividende, rente…

Componentele cheie ale bugetului : cheltuielile obligatorii

Cheltuielile tale pot fi împărţite în trei categorii principale: cheltuieli obligatorii, cheltuieli zilnice şi cheltuieli ocazionale.

Cheltuielile obligatorii trebuie achitate la intervale regulate şi includ toate cheltuielile indispensabile. Valoarea acestora este destul de previzibilă.
Impozite: pe venit, impozite locale…
Cheltuieli de întreţinere: chiria, gazul, apa, curentul electric, facturi telefonice…
Poliţe de asigurare: pentru maşină, casă, altele…
Diverse: cheltuieli de transport, îngrijirea copilului, pacheţelul zilnic pentru şcoală, cheltuieli şcolare extra curriculare…
Rambursări: ipotecă, rate la împrumuturi, achitarea unor credite pe card…
Alte angajamente, cum ar fi sumele destinate realizării unor economii pot fi considerate, de asemenea, cheltuieli fixe (sau obligatorii), de vreme ce şi acestea se fac periodic. Totuşi, spre deosebire de cheltuielile enumerate mai sus, acestea sunt cheltuieli voluntare.

Componente cheie ale unui buget: cheltuielile zilnice şi cele ocazionale

Cheltuielile zilnice includ toate cheltuielile, de valori variabile, facute pentru acoperirea necesităţilor zilnice:
alimente, curăţenie, sănătate, combustibili…
îmbrăcăminte, spălătorie…
sport, cinema, cărţi şi ziare, divertisment, grădinărit şi altele…

Cheltuielile ocazionale includ toate cheltuielile de valori variabile care nu sunt absolut necesare, dar sunt previzibile:
cheltuieli de concediu
înlocuirea bunurilor din locuinţă, întreţinerea autoturismului, îmbunătăţiri aduse locuinţei…
cadouri şi aniversări familiale.

Ţine cont că cheltuielile pentru petrecerea timpului liber (sport, cinema, cărţi şi ziare, divertisment, grădinărit) pot fi considerate fie cheltuieli zilnice, fie cheltuieli ocazionale; depinde de tine.

Câteva idei despre felul în care ai putea să-ţi administrezi bugetul.

Administrarea bugetului presupune puţină organizare. Iată câţiva dintre paşii de bază în acest sens:

Sortează-ţi facturile
Dacă eşti plătitor de impozite şi taxe, trebuie să păstrezi evidenţa veniturilor tale până la doi ani după încheierea anului fiscal în care ai achitat taxele respective.
Dacă eşti angajat în cadrul propriei firme, trebuie să păstrezi evidenţa veniturilor pentru o perioadă mai lungă.
În caz de nevoie, o asemenea evidenţă îţi va servi la recuperarea unor sume din taxele nedatorate pe care le-ai achitat sau la verificarea achitării tuturor sumelor datorate.
Aceasta îţi poate servi şi la calcularea sumelor pe care le datorezi diverselor Fonduri Naţionale de Asigurări.
Pentru a afla mai multe despre constituirea şi ţinerea evidenţei, click aici

ŢINEREA EVIDENŢEI

Ţine toate documentele (facturi, chitanţe etc.) într-unul sau mai multe dosare sau cutii (eventual un dosar – cutie, pentru fiecare capitol mare de cheltuieli) şi nu pune alte hârtii sau documente în acestea. Pe măsură ce apar facturi sau chitanţe noi, sortează-le şi pune-le în dosarele – cutiile corespunzătoare. De cate ori ai puţin timp liber, ia câteva facturi din teanc şi sortează-le.

Nu-ţi propune să acorzi, să zicem, mai mult de 15 minute acestei operaţiuni. Este nemaipomenit dacă se întâmplă să faci acest lucru timp de câteva ore, dar nu plănui să faci totul odată – aproape niciodată nu se va întâmpla.
Este important să reţii că evidenţele sunt importante nu numai pentru societăţile comerciale; cerinţe similare există şi pentru angajaţi, de fapt pentru oricine ale cărui venituri sunt impozabile.
Omisiunea de a deţine o evidenţă corectă a chitanţelor, facturilor etc., poate avea ca efect chiar plătirea unor amenzi.

Toate persoanele trebuie să deţină documentele doveditoare atunci când efectuează investiţii, precum operaţiunile de depuneri bancare purtătoare de dobânzi, achiziţionarea unor acţiuni ş.a.

De asemenea, trebuie reţinute documentele privind beneficiile sociale impozabile, inclusiv cele ce conţin date referitoare la:
pensia pentru limită de vârstă
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
ajutorul de şomaj
ajutorul de deces

Alte documente, precum certificatele de naştere ale copiilor, susţinerea unor alţi dependenţi sau extrasele lunare din statele de plată, pot fi utile în vederea justificării plăţii unui anumit nivel al impozitului pe venituri.

Angajaţii (inclusiv directorii de companii)
Dacă eşti angajat, din evidenţele tale nu ar trebui să lipsească o serie de documente justificative, în funcţie de domeniul în care lucrezi:
– documentele privind plăţile şi reducerile de impozite periodice
– documentele referitoare la primirea unor bonusuri, gratuităţi sau diverse chitanţe, facturi etc.
– documentele asupra beneficiilor impozabile şi a deconturilor
– evidenţa zilnică a călătoriilor în scop de serviciu cu mijloacele de transport ale firmei sau cu mijlocul de transport personal
– alte documente utile în scopul justificării unor venituri sau cheltuieli, cu referire la activitatea firmei

Angajaţii pe cont propriu (inclusiv partenerii)
Natura evidenţei documentelor ce trebuie menţinute în acest caz, depinde în bună măsură, de domeniul de activitate, de tipul afacerii respective şi de scara la care se desfăşoară aceasta.
Comercianţii, de exemplu, trebuie să deţină evidenţa tuturor operaţiunilor pe care le desfăşoară prin intermediul băncilor, documentele privind vânzările şi încasările efectuate, documentele privind eventualele achiziţii en-gross ale bunurilor comercializate ş.a.

Cât timp trebuie ţinute facturile şi chitanţele?

Documentele respective trebuie menţinute, cel puţin până la momentul finalizării recalculării impozitelor sau taxelor publice datorate.
Angajaţii pe cont propriu este bine să-şi păstreze documentele într-o microarhivă, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, de la data întocmirii lor.

Stabilirea bugetului pentru anul precedent.
Pentru aceasta trebuie să aduni toate chitanţele, facturile etc. din anul precedent şi să calculezi totalul veniturilor pe care le-ai realizat.

Stabilirea unui buget provizoriu la început de an.
Asigură-te că nu majorezi doar cheltuielile cu un anumit procent (de exemplu 5 %), pentru a înregistra astfel creşterea costului vieţii (prin inflaţie), ci te gândeşti şi la o formă de realizare a unor rezerve băneşti destinate acoperirii trebuinţelor în cazul unor situaţii neprevăzute (de exemplu, intrarea temporară în şomaj).

Stabilirea unui buget lunar

Împarte suma totală a cheltuielilor şi veniturilor tale la cele 12 luni ale anului.

Asigură-te periodic că te încadrezi cu cheltuielile în buget.
Verifică-ţi situaţia financiară periodic, înregistrându-ţi toate facturile, chitanţele şi celelalte cheltuieli directe sau prin intermediul contului tău bancar. Operează ajustările necesare astfel încât să dispui întotdeauna de ceva bani pentru a face faţă cheltuielilor neaşteptate (de exemplu, o reparaţie capitală a autoturismului).

În concluzie, iată câteva sfaturi pentru a evita cheltuielile inutile:
Achită plăţile fixe datorate (chirie, taxe, impozite, asigurări, facturi) fără întârzieri.
Dacă momentan faci faţă cu greu cheltuielilor, nu ezita să-ţi contactezi creditorii (banca, compania de electricitate sau telefonie…) în vederea amânării anumitor plăţi.
Compară preţurile bunurilor şi serviciilor de pe piaţă înainte de a le cumpăra.
Evită să plăteşti prin intermediul creditului pentru cheltuielile de fiecare zi (alimente, combustibili…)

Cum să-ţi evaluezi puterea de cumpărare

Pentru a te asigura că poţi permite achiziţionarea bunurilor necesare şi alte cheltuieli suplimentare, trebuie să-ţi calculezi situaţia financiară; ex.: bugetul lunar – suma de bani disponibilă la sfârşitul lunii.

Cum să-ţi evaluezi capacitatea de plată. Definiţia capacităţii de plată

Oricare ar fi proiectele tale – să-ţi cumperi un nou CD player sau să pleci în concediu, trebuie să ştii cum le vei susţine financiar. Poţi alege una dintre următoarele variante:
să economiseşti bani până ajungi la suma necesară
sau
să finanţezi proiectul imediat, prin intermediul unui credit.

Utilizarea creditului trebuie analizată cu atenţie, deoarece are consecinţe financiare. Trebuie să fii sigur că vei putea achita ratele lunare ce se vor stabili pentru returnarea creditului, ceea ce, în funcţie de mărimea creditului, poate însemna câţiva ani de diminuare a veniturilor tale lunare.

Ştiind toate acestea, trebuie să-ţi pui următoarele întrebări:
Este achiziţia pe care eşti pe cale sa o faci absolut necesară, de exemplu, un autoturism nou?
Poţi amâna achiziţia până vei economisi banii necesari?
Merită să împrumuţi o sumă mare de bani numai pentru a merge în concediu?
Odată ce ai răspuns la aceste întrebări şi ai decis să recurgi la utilizarea unui credit, trebuie să-ţi calculezi bugetul lunar, pentru a şti dacă poţi sau nu să-ţi permiţi creditul respectiv.
Pe scurt, trebuie să-ţi cunoşti capacitatea de plată.

Definiţia capacităţii de plată: cum poate fi determinată aceasta

Pentru a-ţi evalua capacitatea de plată trebuie să-ţi calculezi bugetul – balanţa cheltuielilor şi veniturilor tale.
Întâi trebuie să cunoşti suma banilor pe care îi câştigi sau primeşti în fiecare lună.
Dacă suma de bani pe care o primeşti lunar este mai mică decât cea pe care trebuie să o cheltui, ai o problemă financiară. Dacă te afli într-o asemenea situaţie, este mai bine să renunţi la gândul de a contracta un credit sau împrumut. În asemenea caz trebuie fie să faci ceva ori pentru a-ţi mări veniturile lunare, fie pentru a-ţi reduce cheltuielile lunare.
Dacă veniturile lunare sunt egale cu cheltuielile, este mai bine să amâni contractarea unui împrumut şi să evaluezi încă o dată, dacă proiectul tău este cu adevărat necesar a fi realizat ori poate rămâne la stadiul unei simple aspiraţii.
Dacă veniturile tale sunt mai mari decât cheltuielile, atunci îţi poţi permite să recurgi la un credit, dacă consideri necesar. Totuşi, asigură-te că returnarea lunară a ratelor creditului nu determină creşterea cheltuielilor şi depăşirea nivelului lunar al veniturilor. Ideal ar fi ca, pe lângă toate acestea, să-ţi constitui şi ceva rezerve băneşti pentru achitarea unor cheltuieli neprevăzute.
Notă: dacă ratele creditului depăşesc 30 % din veniturile tale nete, este mai bine să nu recurgi la utilizarea unui credit.

Model de buget

Iată, în continuare, rubricile ce nu trebuie să lipsească din calcularea bugetului:

Componentele bugetului familial (SCHEMA).

ECONOMII CHELTUIELI
economii__________________ COSTURI FIXE
altele_____________________ LOCUIRE – chirie___________________
TOTAL ECONOMII______________ – intretinere (inclusiv apa, gaze )
– telefon___________________
VENITURI DIN MUNCA – energie electrica____________
– salariu_______________________ – radio, TV, internet__________
– indemnizaţii__________________ – alele_____________________
– venituri ocazionale din munca Subtotal_______________________
– participari la profit_____________
– altele _______________________ IMPOZITE SI TAXE
– pe venituri___________________
BENEFICII SOCIALE – altele_______________________
– indemnizatie pentru copil________ Subtotal____________________
– indemnizatie de somaj___________
– altele________________________ ASIGURARI
– pentru locuinta_______________
PENSIE – pentru masina________________
pentru limita de varsta___________ – pentru sanatate_______________
de invaliditate__________________ – altele________________________
– de urmas______________________ Subtotal____________________
alimentara_____________________
altele________________________
Subtotal________________________ DIVERSE
– ingrijire copil (pachetel)________
VENITURI DIN ACTIVITATI NON- – transport_____________________
PROFESIONALE – altele________________________
Subtotal________________________
din proprietati__________________
dobanzi din investitii si economii____RETURNARI RATE CREDITE
altele_________________________ – rata credit locuinta____________
Subtotal________________________ – rata credit de consum_________
– altele_______________________
TOTAL GENERAL VENITURI____________
Subtotal____________________

ECONOMII
– economii____________________
– altele_______________________

Subtotal_________________________

CHELTUIELI ZILNICE
– alimentare________________________
– garderoba________________________
– sanatate_________________________
– timp liber________________________
– altele____________________________

Subtotal____________________________

CHELTUIELI OCAZIONALE
– reparatii in casa____________________
– cadouri
– altle

Subtotal____________________________

TOTAL GENERAL CHELTUIELI

BALANTA = TOTAL GENERAL VENITURI – TOTAL GENERAL CHELTUIELI

Finanţarea proiectelor. Utilizarea creditului

Scopul acestei secţiuni nu este de a oferi un studiu exhaustiv asupra creditului, ci este acela de a-ţi atrage atenţia asupra unor forme larg cunoscute de credit şi asupra modalităţilor de utilizare a acestora.
Pentru a afla mai multe, accesează informaţiile privind fiecare formă de credit.

Creditul de consum

Creditul este oferit persoanelor fizice fie pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii (caz în care avem de-a face cu credite directe – adică oferite la locul efectuării achiziţiei), fie pentru achiziţionarea unor proprietăţi (creditele ipotecare sau pentru diverse proprietăţi).
Creditul îţi permite obţinerea fondurilor necesare pentru cumpărarea de:
– autovehicule (noi sau la mâna a doua),
– bunuri de folosinţă îndelungată (mobilă, aparate electrocasnice…),
– alte bunuri sau servicii ( excursii în străinătate, reparaţii capitale ale locuinţelor …)
Potrivit datelor Eurobarometrului 54 din februarie 2001, care a avut tema “Europenii şi Serviciile Financiare”
11 % dintre europeni au contractat un credit ori un împrumut pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în scopul achiziţionării unui autoturism nou;
9 % – pentru cumpărarea unor bunuri nespecificate;
30 % – au beneficiat de descoperire de credit.
În ultimii 20 de ani, datorită numeroaselor facilităţi pe care le oferă, creditele directe au înregistrat o creştere continuă.

Creditul direct şi creditul fără dobândă

Tipuri de credit disponibile: creditul direct şi creditul fără dobândă
Exista două categorii mari de credit de consum, excluzând cardurile de credit:
Creditul direct şi împrumuturile
Creditul direct şi creditul fără dobândă
Aceste facilităţi de credit se oferă numai pentru a finanţa achiziţionarea bunurilor sau serviciilor înscrise în contractul de vânzare-cumpărare. Asemenea contracte se încheie de obicei la achiziţionarea unor autoturisme, a mobilei sau a unor aparate electrocasnice.
În unele ţări europene, inclusiv în România, comercianţii introduc în contractul de vânzare-cumpărare şi o clauză de închiriere a bunului respectiv, considerându-l închiriat cumpărătorului până la achitarea integrală a contravalorii acestuia (Contractul de leasing); deseori este folosit pentru achiziţionarea unei maşini.
De fapt plăteşti o chirie şi nu rate lunare; deci nu eşti deţinătorul legal al bunului până când nu achiţi ultima rată.
Te poţi retrage oricând din contract şi poţi returna bunul, dar acest lucru va implica anumite costuri!

Cardul de credit

Cardul de credit reprezintă o sumă de bani împrumutată de la o bancă, pe care o poţi cheltui cum doreşti, fără restricţii asupra naturii cumpărăturilor tale.
Asemenea credite (împrumuturi) se pot efectua în limitele creditului pus la dispoziţie de banca creditoare (care a emis cardul) şi se rambursează lunar, până la stingerea datoriei, potrivit termenilor agreaţi cu banca la constituirea cardului.
Poţi afla mai multe informaţii despre creditul de consum vizitând site-ul www.creditul.com

Creditul ipotecar

Tipuri de credite disponibile: creditul ipotecar
Acest tip de credit este utilizat pentru cumpărarea unor proprietăţi imobiliare sau pentru recondiţionarea lor. Este acordat, de obicei, pe termen lung, ce poate varia între 5 şi 30 de ani.
Potrivit cercetărilor efectuate în luna februarie 2001 în cadrul Eurobarometrului 54 cu tema “Europenii şi Serviciile Financiare”: 7 % din populaţia europeană deţinea un contract ipotecar pe termen sub 10 ani, 11 % cu termen între 10 şi 20 de ani, iar 5 % cu termen de peste 20 de ani.
Cele mai comune forme de credit ipotecar oferite de către creditori sunt:
– creditul ipotecar cu rată fixă de rambursare a creditului (indiferent de variaţiile ratei dobânzii)
– creditul ipotecar cu rată şi dobândă variabilă în timp.

Riscurile supraîndatorării

Utilizarea sistematică a creditelor pentru cumpărarea de bunuri sau servicii poate conduce la apariţia unor situaţii de supraîndatorare, când persoana ce datorează bani ajunge în incapacitate de plată şi creează restanţe.
Aşadar, dacă rămâi în urmă cu achitarea ratelor creditului pe care l-ai contractat, iar creditorii nu acceptă să-ţi reeşaloneze plăţile şi te ameninţă cu chemarea în instanţă, nu permite unei asemenea situaţii să ia amploare şi să-ţi scape de sub control.
Nu ignora problema pentru că nu poate decât să se agraveze cu trecerea timpului. Încearcă să găseşti o cale de soluţionare amiabilă.
Contactează-ţi creditorii imediat ce-ţi dai seama că ai dificultăţi cu achitarea ratelor datorate şi încearcă să le explici problemele tale. Fii sigur că păstrezi toate hârtiile ce constituie corespondenţa dintre tine şi creditorii tăi.
Dacă eşti temporar în dificultate financiară, ar trebui să obţii o reducere ori o suspendare temporară a plăţilor către creditorii tăi, ori ai putea solicita o reeşalonare a plăţilor, mai ales dacă circumstanţele de a-ţi mări capacitatea de plată nu au şanse să se îmbunătăţească rapid. Dacă negocierile în acest sens eşuează, atunci instanţa va asigura tratarea corectă a fiecărui creditor şi va reglementa în mod rezonabil suma pe care va trebui să o achiţi în vederea rambursării creditelor. Soluţiile prescrise în instanţă vor fi în acord cu legile în vigoare privind acordarea creditelor.
Nu ezita şi cere ajutor!

Utilizarea economiilor

Precizăm încă o dată că scopul acestei secţiuni nu este acela de a oferi o listă exhaustivă a posibilităţilor de a realiza investiţii, ci este acela de a-ţi oferi o orientare pentru cazul în care vei avea de ales între mai multe opţiuni existente.

Care sunt diferitele modalităţi de a economisi? Care este scopul economiilor?

Teama de şomaj, ameninţarea sărăciei în perioada de pensionare şi numărul mare de opţiuni de pe piaţă au creat un climat de incertitudine ce duce la creşterea probabilităţilor de efectuare a unor investiţii de către tot mai mulţi oameni.
Nu există nici un plan de investiţii miraculoase care să garanteze obţinerea unor dividende mari şi a unei securităţi complete…
De fapt, forma corectă de investiţie este aceea care este adecvată nivelului resurselor şi nevoilor tale.
De aceea, există două elemente cheie pe care ar trebui să le ai în vedere înainte de a alege o formă de investiţie.
Evaluează-ţi situaţia personală în termenii status-ului tău familial, ai perspectivelor profesionale, ai perspectivei privind plata unor taxe publice şi a stocului de bunuri şi proprietăţi de care dispui.
De exemplu, cu cât eşti mai tânăr, cu atât trebuie să alegi o modalitate mai puţin riscantă de a realiza investiţii – de exemplu, a-ţi crea un cont de economii.

Al doilea lucru la care trebuie să te gândeşti înainte de a-ţi alege o formă de a investi este de a-ţi face o listă privind planurile de viitor pe care le ai.
Astfel, dacă doreşti să dobândeşti o anume proprietate, trebuie să investeşti într-un credit ipotecar.
Dacă te gândeşti la un plan de pensionare, trebuie să realizezi o investiţie pe termen lung, plătind o poliţă de asigurări la o firmă de pensii private.
Dacă doreşti să realizezi o rezervă de bani pentru copiii tăi, poţi să iniţiezi un cont de depozit pe termen lung pe numele lor.
Dacă doreşti să-ţi creezi un fond pentru nevoi urgente sau neaşteptate, poţi să-ţi constitui un cont cu fondul la vedere într-o bancă
Veniturile suplimentare le poţi investi în acţiuni sau într-o proprietate pe care o poţi închiria.
Veniturile ce rezultă din cele mai multe investiţii, precum acţiunile deţinute asupra unor proprietăţi sau locuinţe trebuie luate în calcul atunci când îţi achiţi impozitul anual pe venit.

Cum să alegi în ce să investeşti?

Pentru efectuarea fiecărei investiţii există o serie de argumente pro şi contra. Alegerea unei anumite investiţii depinde în mare măsură de scopurile şi nevoile tale personale. Există 6 criterii pe care ar trebui să le ai în vedere înainte de a alege unde să investeşti:
Durata investiţiei – cât timp trebuie să rămână banii blocaţi în investiţie astfel încât schema respectivă să producă beneficiile aşteptate
Dividendele – felul şi mărimea beneficiilor ce vor rezulta din investiţie (dobânzi, dividende, rente…)
Securitate – dacă nu investeşti în acţiuni, asigură-te că, orice s-ar întâmpla, la finalul intervalului, vei recupera cel puţin cât ai investit dacă nu mai mult
Disponibilitatea – trebuie să ştii cum poţi accesa propriul tău capital, dacă există sau nu restricţii în acest sens, în funcţie de timp, sau unele penalităţi
Taxarea investiţiei – documentează-te asupra tuturor reglementărilor ce operează impunerea unor taxe asupra investiţiei tale
Costuri – de înfiinţare, de administrare…