www.anticontrafaceri.ro
FENOMENUL CONTRAFACERILOR
Un citat celebru spune că orice marcă este un produs, însă nu orice
produs este o marcă.
O marcă reprezintă mult mai mult decât un produs.
Specialiştii susţin că “o marcă este un simbol complex.
Marca (brand-ul) este suma imaterială a atributelor produsului,
numele său, ambalajul, preţul, istoria, reputaţia, felul în care este
promovat. O marcă este, de asemenea, definită şi prin impresiile
consumatorilor care au folosit-o, ca şi de propria experienţa în raport
cu aceasta.” (David Ogilvy – specialist în publicitate) De aceea,
păstrarea acestor caracteristici intrinseci ale produsului înseamnă,
de fapt, păstrarea calităţii. În acest sens, lupta împotriva contrafacerilor
capătă o importanţă globală, cu atât mai mult cu cât contrafacerea
produselor a dobândit dimensiuni industriale şi internaţionale.
CONTRAFACEREA PRESUPUNE ÎN ESENŢĂ UNA DIN
URMĂTOARELE OPERAŢII:
– Imitarea frauduloasă în scopul inducerii in eroare a beneficiarului
(consumatorului) pe baza asemănării cu produsul original;
– Reproducerea identică sau cvasiidentică a unei mărci înregistrate
pentru produse identice sau similare;
– Fabricarea etichetei, ambalaje de orice fel, conţinând reproduceri
ale mărcii sau profitarea de renumele unei mărci notorii.
Operaţiuni asimilate contrafacerilor sunt şi inducerea în eroare a
consumatorului prin punerea în circulaţie a unor produse purtând o
denumire fonetic asemănătoare unei mărci înregistrate, pentru
produsele identice sau similare.
Contrafacerea fură identitatea unor mărci notorii, dar fură şi
consumatorilor mai multe aşteptări, incluzând confortul, încrederea şi
siguranţa personală.
Unii oameni cred că pirateria şi contrafacerea sunt crime fără victime
şi copierea rămâne doar o formă de recunoaştere a valorii. Această
viziune nu corespunde însă consecinţelor; de fapt, impactul bunurilor
contrafăcute asupra posesorilor mărcilor, consumatorilor şi economiei
naţionale nu poate fi minimalizat. Astăzi nivelul contrafacerilor în
domeniul proprietăţii intelectuale este astronomic. Nivelul ridicat al
contrafacerilor reflectă, dincolo de preferinţa consumatorilor pentru
produsele de marcă, abilitatea celor care contrafac de a se adapta
brand-urilor pieţei şi profiturile enorme rezultate în urma vânzării
produselor contrafăcute.
Statistic vorbind, vânzarea produselor contrafăcute reprezintă 5% din
comerţul mondial şi crează un profit ilicit de 250 miliarde euro.
Consecinţa acestui fapt este desfiinţarea anuală a peste 200.000 de
locuri de muncă în Europa şi SUA. Fenomenul contrafacerilor
deteriorează climatul afacerilor unei ţări, stimulează concurenţa neloială
şi, nu în ultimul rând afectează grav consumatorii. În ultimă înstanţă,
aceştia sunt cei care pierd cel mai mult pentru că ei achiziţionează un produs contrafăcut la un preţ mic, fapt care determină, în timp cheltuieli
mult mai mari (pentru că aceste produse se deteriorează mult mai
repede sau le pun în pericol sănătatea, chiar viaţa).
Ce-ai zice de ultimul model al unei mărci celebre, dar la preţuri care
sfidează concurenţa? Mulţi consumatori sunt tentaţi de produsele
falsificate, pe care le găseşti de vânzare pe stradă, oriunde în Europa.
Dar… ATENŢIE! Ai putea crede că ai făcut o afacere, dar aceste
produse s-ar putea să fie de proastă calitate sau să fie fabricate de
copii puşi să muncească ilegal. Aşa că, s-ar putea să finanţezi indirect
crima organizată.
Falsificarea este o afacere de amploare. În 2005, autorităţile vamale
de pe întreg teritoriul Uniunii Europene au confiscat bunuri în valoare
de circa 3 miliarde € (echivalentul a 10,5 miliarde RON).
De fapt, nu doar calitatea proastă a produselor falsificate trebuie să
ne îngrijoreze – unele bunuri falsificate pot fi extrem de periculoase.
Falsificatorii nu se opresc numai la modă, ci se ocupă şi de alte
produse înregistrate, între care piese de maşini, medicamente sau chiar
alimente. În 2004, au fost confiscate peste 4,5 milioane de produse
alimentare şi băuturi falsificate, înregistrându-se o creştere a falsurilor
de aproape 200% într-un singur an.
Ţigările falsificate ajung şi ele în UE în cantităţi mari. În 2004,
autorităţile vamale au confiscat 41 de milioane de pachete, cu 25% mai
multe decât în anul precedent. Multe dintre ele sunt chiar mai
periculoase pentru sănătate decât ţigările fabricate de firme autorizate.
Produs contrafăcut – orice bun, inclusiv ambalajul acestuia, la care se
constată utilizarea fără autorizare a unei mărci care este identică cu o
marcă legal înregistrată, sau produsul care nu poate fi diferenţiat în
aspectele sale esenţiale de un produs de marcă, prin care se încalcă
drepturile prevăzute de lege ale deşţinătorului legal al mărcii respective;
Produs falsificat – produs la care se constată alterarea sub orice
formă a elementelor de identificare a unei mărci, denumiri, sigle ori
desen industrial legal înregistrate, de natură a induce în eroare asupra
provenienţei sale, la produse care nu au fost fabricate de deţinătorul
legal al mărcii ori împuternicit al acestuia, sau la care s-a constatat
utilizarea mărcii legal înregistrate fără a exista acordul titularului.
NU! PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE ŞI PIRATATE
CUMPĂRÂND PRODUSE CONTRAFĂCUTE ŞI PIRATATE,
SPRIJINI TRAFICUL DE CARNE VIE.
CUMPĂRÂND PRODUSE CONTRAFĂCUTE ŞI PIRATATE,
SPRIJINI TRAFICUL DE STUPEFIANTE.
CUMPĂRÂND PRODUSE CONTRAFĂCUTE ŞI PIRATATE,
SPRIJINI GRUPURILE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ.
CUM NE APĂRĂM DREPTURILE LA CUMPĂRARE
Un consumator responsabil:
– Se informează cu privire la caracteristicile esenţiale ale produselor şi
serviciilor oferite pe piaţă, prin citirea elementelor de identificare şi
caracterizare a acestora, înscrise la vedere, după caz, pe produs,
etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, a instrucţiunilor de
folosire ce însoţesc produsul sau serviciul;
– Înainte de a cumpăra, trebuie să cunoască informaţii despre:
– denumirea produsului, denumirea şi/sau marca producătorului,
adresa producătorului, cantitatea şi, după caz, termenul de
garanţie, de valabilitate sau data durabilităţii minimale,
principalele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare,
depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicaţii,
precum şi despre valoarea nutritivă la produsele alimentare
preambalate şi despre ţara producătoare, în cazul produselor
din import;
– categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul
de garanţie, tariful, riscurile previzibile şi, după caz, declaraţia
de conformitate;
– prevederile contractului de vânzare – cumpărare, inclusiv cele
privind caracteristicile calitative şi condiţiile de garanţie,
indicarea exactă a preţurilor sau tarifelor, precum şi stabilirea
cu exactitate a condiţiilor de credit si a dobânzilor;
CUM NE APĂRĂM DREPTURILE DUPĂ CUMPĂRARE
Consumatorul are dreptul:
– Să ceară vânzătorului remedierea, înlocuirea gratuită a produselor şi
serviciilor, restituirea contravalorii, precum şi despăgubiri pentru
pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul
termenului de garanţie sau valabilitate, conform reglementărilor în
vigoare, după caz;
– Dacă vânzătorul nu-l repune în drepturi, să solicite intervenţia unui
mediator;
– Dacă medierea eşuează, să înainteze o reclamaţie către organul
administrativ competent sau către o asociaţie de consumatori, prin
completarea unui formular tip la sediul acestora, aşteptând răspunsul
în termenul legal de 30 de zile;
Dacă soluţia dată la reclamaţia făcută nu-l mulţumeşte se poate
adresa justiţiei, fie direct plătind taxă de timbru, fie prin intermediul
unei asociaţii de consumatori care-i asigură asistenţa juridică, fără a
plăti taxă de timbru;
UN CONSUMATOR ACTIV, ia atitudine când constată pe piaţă că
sunt încălcate drepturile consumatorilor, prin depunerea unei sesizări
scrise/telefonice/on-line, după caz, fie la organul administrativ
competent, fie la o asociaţie de consumatori.
CUM PUTEŢI FACE O RECLAMAŢIE EFICIENTĂ
– Nu aveţi reţineri.
– Aflaţi care sunt drepturile dvs. înainte de a porni la drum.
– Obţineţi mai repede ceea ce doriţi, dacă vă păstraţi calmul!
– Prezentaţi faptele exact, fără alte comentarii.
– Spuneţi ce pretindeţi: scuze, înlocuirea produsului, restituirea
banilor, servicii mai bune sau compensaţii.
– Vorbiţi numai cu cineva care are autoritatea de a acţiona.
– Păstraţi într-un dosar toate informaţiile de care veţi avea nevoie:
reclame, comenzi, chitanţe, certificate de garanţie, instrucţiuni de
folosire, cărţi tehnice, dovada de plată, scrisori, datele la care au
avut loc discuţiile şi numele persoanelor cu care aţi vorbit.
– Dacă trebuie să trimiteţi oricare dintre aceste documente
companiei în cauză, trimiteţi o copie şi păstraţi originalul.
– Acţionaţi rapid, imediat ce aţi descoperit problema.
– Prezentaţi-vă de fiecare dată: numele, adresa, numărul de
telefon şi adresa de e-mail, alături de numărul de dosar la
compania respectivă, dacă este cazul.
– NU AMÂNAŢI !
Pentru mai multe informaţii:
www.protectia-consumatorilor.ro
www.dolceta.eu
www.infoeuropa.ro
UN OM PREVENIT FACE CÂT DOI
ZECE PRINCIPII FUNDAMENTALE
1. CUMPĂRĂ CE DOREŞTI, DE UNDE DOREŞTI.
2. DACĂ NU FUNCŢIONEAZĂ, RETURNEAZĂ-L.
3. STANDARDE RIDICATE PENTRU ALIMENTE ŞI BUNURILE
DESTINATE CONSUMATORILOR.
4. ŞTII CE MĂNÂNCI.
5. CONTRACTELE TREBUIE SĂ FIE CORECTE
PENTRU CONSUMATORI.
6. UNEORI CONSUMATORII SE POT RĂZGÂNDI.
7. ESTE MAI UŞOR SĂ COMPARI PREŢURILE.
8. CONSUMATORII NU TREBUIE SĂ FIE INDUŞI ÎN EROARE.
9. PROTECŢIE ÎN TIMPUL VACANŢELOR.
10. SOLUŢIONARE EFICIENTĂ A LITIGIILOR
TRANSFRONTALIERE.