Preţurile bunurilor şi serviciilor trebuie indicate în mod vizibil pentru consumatori. Care sunt regulile pe care trebuie să le respecte comerciantul pentru stabilirea şi afişarea acestora?
Indicarea clară a preţului unui produs sau serviciu îi permite consumatorului nu numai să cunoască valoarea de achiziţie, ci şi să compare diverse produse şi servicii.
Care sunt principiile care trebuie respectate?
Cum trebuie indicat preţul unui produs?
Cum trebuie indicat preţul unui serviciu?
Indicarea reducerilor de preţuri
În ce domenii sunt reglementate preţurile?
1. Care sunt principiile care trebuie respectate?
1. Condiţii care trebuie respectate în momentul determinării preţului
Preţul trebuie să fie sigur, adică determinat sau determinabil. Trebuie, de exemplu, să fie precizat dacă preţul este calculat în funcţie de cantitatea achiziţionată în cazul unui produs vândut în vrac.
Preţul nu trebuie să fie anormal.
Preţul trebuie să respecte uneori anumite reglementări sectoriale.
2. Transparenţa şi claritatea în indicarea preţurilor
Preţurile trebuie să fie indicate în lei, în scris, lizibil, vizibil şi într-un mod neechivoc.
Informaţiile asupra cantităţilor bunurilor sau serviciilor primite ori care urmeaza să fie primite pentru un preţ dat, trebuie să fie clare, atât în cadrul contractului, în condiţiile generale, cât şi pe factură.
Fii atent, pentru că există încă anumite probleme în ceea ce priveşte claritatea facturii în anumite sectoare, în special în cazul unor “pachete”, fără a se face o distincţie clară între diferitele produse sau servicii.
Orice reducere de preţ trebuie indicată în mod clar, astfel încât să nu existe nici o îndoială în privinţa preţului care trebuie plătit.
3. Preţul total
Preţul indicat trebuie să fie preţul total, adică preţul cu toate taxele incluse: T.V.A., alte taxe şi incluzând toate serviciile care trebuie plătite suplimentar în mod obligatoriu de consumator.
2. Cum trebuie indicat preţul unui produs?
1. Preţul de vânzare unitar
Preţul de vânzare unitar este preţul care trebuie plătit pentru o unitate sau o cantitate determinată de produs.
Acest preţ trebuie indicat cu respectarea unor anumite principii :
trebuie indicat pe produs, pe ambalaj sau în imediata apropiere. Nu trebuie să existe nici o îndoială în ceea ce priveşte produsul la care se referă preţul.
dacă mai multe produse sunt oferite la vânzare la acelaşi preţ şi expuse împreună, vânzătorul poate afişa un singur preţ, chiar dacă nu este vorba de produse identice.
în cadrul aceleiaşi unităţi (locatii), vânzătorul trebuie să indice acelaşi preţ pentru produse identice.
2. Preţul pe unitatea de măsură
Preţul pe unitatea de măsură este, după caz, preţul care se plăteşte pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru pătrat ori un metru cub de produs sau orice altă unitate de măsură utilizată în mod generalizat şi obişnuit pentru comercializarea unor produse specifice, de exemplu gramul pentru anumite produse alimentare.
Pe lângă preţul de vânzare, vânzătorul trebuie să indice şi preţul pentru unitatea de măsură, după principiile aplicabile la indicarea preţului unitar.
Există mai multe excepţii de la indicarea preţului pe unitate de măsură, în special dacă preţul de vânzare şi preţul pe unitate sunt identice, dacă produsele sunt oferite spre vânzare într-un hotel, un restaurant şi alte unităţi similare şi sunt consumate pe loc. În aceste cazuri se va indica numai preţul de vânzare unitară.
În privinţa produselor vândute în vrac, trebuie indicat numai preţul pe unitate de măsură.
3. Indicarea cantităţii
Pentru orice produs comercializat în cantităţi determinate trebuie să fie menţionata pe ambalaj, în mod lizibil, vizibil şi neechivoc, cantitatea nominală exprimată într-o unitate de măsură legală.
3. Cum trebuie indicat preţul unui serviciu?
Conform Codului Consumului, preţurile şi tarifele serviciilor trebuie afişate în mod vizibil şi într-o formă neechivocă, uşor de citit, prin marcare, etichetare şi/sau afişare.
Când livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior plăţii unei sume de bani cu titlu de avans, agentul economic este obligat să elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislaţiei în vigoare sau, după caz, un contract scris şi să respecte condiţiile contractuale.
Indicarea reducerilor de preţuri
Vânzătorul dispune de o mare libertate în determinarea preţului aplicabil, dar dacă se hotărăşte să facă o vânzare promoţională şi să reducă preţurile, trebuie să respecte anumite reguli în momentul anunţării acestei reduceri.
1. Care sunt regulile care trebuie respectate?
Dacă un vânzător doreşte pur şi simplu să schimbe preţurile fără a aduce acest lucru la cunoştinţa consumatorilor o poate face fără nici o constrângere, cu excepţia preţurilor reglementate.
În schimb, dacă vânzătorul doreşte să-i anunţe pe consumatori de efectuarea unor reduceri de preţ, atunci trebuie respectate unele reguli:
preţul de referinţă, cel faţă de care se face reducerea, trebuie să fi fost aplicat timp de o lună anterior reducerii.
publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea prin corespondenţă, pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog.
pentru anumite tipuri de vânzare, anunţul reducerii preţurilor nu poate fi făcut în afara perioadelor legale pentru asemenea vânzări (vânzarea de soldare).
2. Cum poate anunţa vânzătorul reducerea de preţ?
1. Preţul de referinţă
Anunţul de reducere a preţului se face prin raportarea la un preţ de referinţă, adică preţul practicat anterior în mod obişnuit în cadrul aceleiaşi structuri pentru produse sau servicii identice.
O reducere de preţ nu poate fi anunţată prin raportarea la preţul unui concurent sau la preţurile recomandate ale unui furnizor.
2. Trei moduri de anunţare a reducerii de preţ:
prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
prin menţiunile «preţ nou», «preţ vechi» lângă sumele corespunzătoare;
prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.
Reducerea de preţ nu poate fi prezentată ca o ofertă gratuită a unei anumite părţi dintr-un produs sau serviciu.
1. În ce domenii sunt reglementate preţurile?
În general sunt impuse reguli de stabilire a preţurilor în sectoarele în care:
concurenţa nu funcţionează în mod optim;
sectorul respectiv prezintă o dimensiune socială importantă, de exemplu distribuţia gazelor naturale.
2. Cum se face reglementarea?
1) Prin contract/contractual. Contractele pot fi încheiate între instituţia guvernamentală relevantă şi sectorul economic sau anumite companii.
2) Preţul maxim. Instituţia guvernamentală relevantă poate stabili preţurile maxime, fie pentru un întreg sector, fie numai pentru anumite bunuri sau servicii, iar aceste preţuri nu pot fi depăşite. Pe de altă parte, compania poate stabili preţuri mai mici.
3. Ce este preţul anormal?
Este un preţ anormal de mare din punctul de vedere al stării pieţei, al costurilor de producţie şi al profitului. Majoritatea companiilor în general nu practică preţuri exagerat de mari pentru produse sau servicii pentru că acest lucru le-ar scoate de pe piaţă.
Totuşi există situaţii în care vânzătorul ar putea solicita preţuri foarte mari/exagerate pentru un produs sau serviciu, mai ales în cazul în care compararea preţului ar fi dificilă (de exemplu, în cazul vânzărilor în afara spaţiilor comerciale) sau când cumpărătorul este pus într-o situaţie dificilă (urgenţă, stare de necesitate etc.). Interzicerea preţurilor anormale vizează tocmai protejarea consumatorilor în astfel de cazuri.