Produsele alimentare preambalate trebuie sa respecte normele de etichetare, de prezentare si de publicitate facute in privinta lor. Aceste norme sunt armonizate in cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a permite consumatorilor europeni sa aleaga in cunostinta de cauza precum si pentru a elimina obstacolele care pot impiedica libera circulatie a produselor alimentare si conditiile de concurenta inegale.
Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la etichetarea si prezentarea produselor alimentare, precum si la publicitatea acestora se aplica produselor alimentare destinate a fi livrate ca atare consumatorului final sau restaurantelor, spitalelor, cantinelor si altor colectivitati similare. Ea nu se aplica produselor destinate a fi exportate in afara Uniunii Europene (UE).
Etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare nu poate sa fie de natura sa:
– induca cumparatorul in eroare asupra caracteristicilor, proprietatilor sau efectelor produsului alimentar;
– atribuie unui produs alimentar proprietati de prevenire, de tratament si de vindecare a unei boli umane (cu exceptia dispozitiilor comunitare aplicabile apelor minerale naturale si produselor alimentare destinate unei alimentatii speciale).
Etichetarea produselor alimentare trebuie sa contina anumite mentiuni obligatorii. Aceste mentiuni trebuie sa fie usor de inteles si usor vizibile, lizibile si sa nu poata fi sterse. Anumite mentiuni trebuie sa figureze in acelasi camp vizual.
Atunci cand produsele alimentare sunt preambalate, mentiunile obligatorii figureaza pe preambalaj sau pe o eticheta atasata acestuia.
Mentiunile obligatorii acopera:
– denumirea de comercializare;
– lista ingredientelor care sunt enumerate in ordinea descrescatoare a ponderii lor si sunt desemnate prin denumirea lor specifica, in conformitate cu anumite derogari prevazute in anexele I, II, III si IIIBis. In cazul ingredientelor care apartin mai multor categorii, este indicata categoria care corespunde functiei sale principale in cazul produsului alimentar respectiv.
In anumite situatii, mentionarea ingredientelor nu este solicitata in cazul:
– fructelor si legumelor proaspete;
– apelor gazoase;
– oteturilor de fermentatie;
– branzeturilor, untului, laptelui si smantanii fermentate;
– produselor care contin numai un singur ingredient, cu conditia ca denumirea de comercializare sa fie identica cu numele ingredientului sau sa permita stabilirea naturii ingredientului fara riscul de a fi confundat.
Anumiti aditivi si anumite enzime nu sunt considerate ingrediente; este vorba de componentii care sunt utilizati ca auxiliari tehnologici sau care sunt continuti intr-un ingredient fara a mai indeplini nicio functie tehnologica in produsul finit;
cantitatea ingredientelor sau a categoriilor de ingrediente exprimata in procente. Aceasta mentiune se aplica atunci cand ingredientul sau categoria de ingrediente:
– figureaza in denumirea de comercializare sau sunt in general asociate cu denumirea de comercializare de catre consumator;
– sunt puse in evidenta in etichetarea prin cuvinte, imagini sau o reprezentare grafica sau;
– sunt esentiale pentru a caracteriza un produs alimentar (insa pot fi prevazute anumite exceptii);
– cantitatea neta exprimata in unitati de volum pentru produsele lichide si in unitati de masa pentru celelalte produse. Sunt prevazute, in acelasi timp, dispozitii speciale in cazul produselor alimentare vandute la bucata si pentru produsele alimentare prezentate intr-un lichid de acoperire;
– data de valabilitate minima. Aceasta data este compusa din indicarea zilei, lunii si anului, cu exceptia produselor alimentare a caror valabilitate este mai mica de 3 luni (indicarea zilei si a lunii este suficienta), produsele alimentare a caror valabilitate este mai mare de 3 luni, dar nu depaseste 18 luni (indicarea lunii si a anului este suficienta) sau a caror valabilitate este mai mare de 18 luni (indicarea anului este suficienta).
Data de valabilitate este precedata de mentiunea „A se consuma de preferinta inainte de …”, atunci cand data contine indicarea zilei sau „A se consuma inainte de sfarsitul …”, in celelalte cazuri.
Mentionarea datei de valabilitate nu este ceruta in cazul produselor urmatoare:
– fructele si legumele proaspete care nu au facut obiectul vreunor tratamente;
– vinurile si bauturile care contin 10 % sau mai mult alcool in volum;
– bauturile racoritoare nealcoolice;
– sucurile din fructe si bauturile alcoolice in recipiente individuale de mai mult de cinci litri, destinate a fi livrate colectivitatilor;
– produsele de panificatie si de patiserie care, prin natura lor, sunt consumate in mod normal intr-un rastimp de douazeci si patru de ore dupa fabricare;
– otetul;
– sarea de bucatarie;
– zaharurile in stare solida;
– produsele de cofetarie care constau aproape exclusiv din zaharuri aromatizate si/sau colorate;
– gumele de mestecat;
– dozele individuale de glazuri alimentare.
In cazul produselor alimentare foarte perisabile, data de valabilitate minima se inlocuieste cu data limita de consum;
– conditiile speciale de conservare si de utilizare;
– denumirea sau firma si adresa fabricantului sau a celui care ambaleaza produsul sau a unui vanzator stabilit in interiorul Comunitatii. In ceea ce priveste untul produs pe teritoriul statelor membre, acestea sunt autorizate sa nu ceara decat indicarea fabricantului, a celui care ambaleaza produsul sau a vanzatorului;
– locul de origine sau de provenienta, in cazurile in care omiterea acestei mentiuni ar putea induce consumatorul in eroare;
– modul de folosire trebuie indicat, in cazul in care omiterea sa nu ar permite o folosire potrivita a produsului alimentar;
– mentiunea titlului alcoolmetric pe unitatea de volum pentru bauturile care contin mai mult de 1,2 % alcool in volum.
DEROGARI SI DISPOZITII SPECIALE
Dispozitiile europene aplicabile anumitor produse alimentare determinate pot autoriza caracterul facultativ al mentiunilor cu privire la lista ingredientelor si la data de valabilitate minima. Aceste dispozitii pot sa prevada alte mentiuni obligatorii, cu conditia ca acestea sa nu impiedice informarea cumparatorului.
Sunt prevazute dispozitii speciale in ceea ce priveste:
– buteliile de sticla destinate reutilizarii si ambalajele de dimensiuni reduse;
– produsele alimentare preambalate. In cazul in care produsele alimentare preambalate sunt comercializate in etapa anterioara vanzarii catre consumatorul final sau sunt livrate unor colectivitati in vederea tratamentului, mentiunile pot sa nu figureze decat pe documentele comerciale care se refera la acesta, cu conditia ca denumirea de comercializare, data de valabilitate minima si adresa fabricantului sau a celui care ambaleaza produsul sa poata figura pe ambalajul exterior;
– produsele alimentare prezentate ne-preambalate la vanzare sau produsele alimentare ambalate pe locurile de vanzare la cererea cumparatorului.
CLAUZA DE PROTECTIE
Statele membre nu pot interzice comertul cu produsele alimentare conforme normelor directivei decat prin aplicarea dispozitiilor de drept intern nearmonizate justificate de motive speciale, precum de protectie a sanatatii publice, de reprimare a fraudelor sau de protectie a proprietatii industriale si comerciale.
Sursa: www.europa.eu