Evenimentul s-a desfasurat, incepand cu ora 10:00, la Scoala nr 134, unde peste 100 de elevi si voluntari vor curata curtea si perimetrul scolii, au plantat copaci si au primit sfaturi in privinta protejarii spatiilor verzi, a reducerii consumului de apa si energie electrica, precum si a responsabilizarii fata de mediu.
Actiuni similare se vor desfasura pe tot parcursul anului si in alte scoli din Capitala. Tot in cursul zilei de maine , inca doua unitati scolare din sectoarele 2 si 4 vor participa activ la programul de educare si responsabilizare fata de mediu.
Prin acest demers sunt vizate doua directii principale : pe de o parte educarea tinerilor in spiritul protejarii mediului inconjurator, ei fiind incurajati sa se implice direct si responsabil in ingrijirea spatiilor verzi din curtea scolilor unde invata, iar pe de alta parte se doreste marirea suprafetei de spatiu verde din Capitala in zonele neutilizate din curtea unitatilor de invatamant.
Actiunea se inscrie in cadrul campaniei “ Ia atitudine!”, menita sa-i determine pe contribuabili sa directioneze 2% din impozitul pe venit catre proiectele sociale ale A.N.P.C.P.P.S. Romania, una din componentele care vor benefia de finantare fiind cea de mediu.
Pentru mai multe detalii legate de campanie se poate accesa site-ul www.iaatitudine.eu
]]>Evenimentul a avut loc la CENTRUL INFOEUROPA, situat în Calea Victoriei nr. 88, Sector 1, Bucureşti în data de 8 Septembrie 2009, începând cu ora 10:00.
În cadrul acestui Comitet de Organizare cuvantul de inceput l-a avut Presedintele Comitetului de Organizare, Marian Cioceanu, care a sustinut o prezentare a “Proiectului Ecologic Romanesc”. Cuvantul a fost dat apoi Presedintelui Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Produselor si Serviciilor din Romania, care a prezentat Campania “O 9 Atitudine” si conceptul bio. Reprezentatul Ministerului Agriculturii, Doamna Consilier Teodora Aldescu a prezentat modul de diferentiare a produselor ecologice fata de cele conventionale. Consilierul Ministerului Turismului, Domnul Imbri Emilian, a prezentat cateva sugetii si anume agroturismul sa devina ecoturism si totodata mesajul care va fi transmis pe data de 29 Octombrie 2009 la Palatul Parlamentului la lansarea “Proiectului Ecologic Romanesc” sa fie un mesaj scurt, iar ministerele si restul de institutii alea statului sa devina mesageri.
La întalnire au participat reprezentanţi ai următoarelor instituţii:, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltarii Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovaţiei, Ministerul Mediului, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, Ministerul Transporturilor si Infrastructuri, Ministerul Turismului, Ministerul Culturii si Cultelor, Parlamentul Romaniei – Camera Deputatilor, si nu in ultimul rand Creative Target.
]]>Masa rotundă a avut loc la CENTRUL INFOEUROPA, situat în Calea Victoriei nr. 88, Sector 1, Bucureşti, în data de 22 Iulie 2009, începând cu ora 10:00. Frecvenţa întâlnirilor se doreşte a fi lunară.
În cadrul acestui Grup de Lucru se vor prezenta soluţii şi propuneri pentru rezolvarea problemelor din zona direct afectată, problema majora fiind lipsa canalizării, drumurile neasfaltate şi nu în ultimul rand probleme sociale şi infracţionale.
La întalnire au participat reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Administraţiea Naţională “Apele Române” – Direcţia Apelor Argeş – Vedea S.G.A. Ilfov-Bucureşti, Poliţia Comunitară a Sectorului 2, A.D.P. Sector 2, Primăria Municipiului Burcureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Inovării, Consiliul Obştesc zona Plumbuita, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului, Camera Deputaţilor – Comisia de Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibrului Ecologic, Direcţia de Sanătate Publică – Municipiul Bucureşti, Sectia 7 de Poliţie, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucuresti, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Garda de Mediu, S.C. Manor Center S.R.L., Teatrul Ţăndărică, Mănăstirea Plumbuita (aici puteţi vizualiza lista participanţilor).
Manăstirea Plumbuita, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Bucureşti doreşte să se implice activ prin organizarea de activităţi social – culturale şi educative în folosul comunităţii, cu ocazia împlinirii a 450 de ani de existenţă, eveniment ce va fi celebrat în luna Octombrie 2009.
Descărcaţi de aici minuta întâlnirii, iar de aici prima propunere de protocol de lucru pentru zona Plumbuita.
]]>Marcajul de Securizare – Holograma PROQ
Decizia nr. 4706/28.03.2007 a Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care a fost aprobată difuzarea în regim de campanie socială, pe posturile de televiziune şi de radio naţionale şi locale, a clipului şi spotului Campaniei “Feriţi-vă de ţepe!”
Decizia nr. 633/18.01.2008 a Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care a fost aprobată prelungirea difuzării în regim de campanie socială, pe posturile de televiziune şi de radio naţionale şi locale, a clipului şi spotului Campaniei “Feriţi-vă de ţepe!”
Campania 1
Campania 2
Clipuri Video
Clip Holograma ProQ (format wmv)
FERITI-VA DE TEPE (6 sec – format wmv)
FERITI-VA DE TEPE (20 sec – format wmv)
Spoturi Audio
SPOT RADIO TEPE (6 sec – format wav)
SPOT RADIO TEPE (15 sec – format wav)
]]>
La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74 °C şi cu aproape 1°C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. De fapt, secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani.
Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8°C – 4°C – iar în cel mai rău caz cu 6,4°C – dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5°C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă.
Trebuie sa actionam acum.
Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.
]]>Unul intre principiile cheie ale UNFCCC este cel al „responsabilităţilor comune dar diferenţiate”, care impune ţărilor dezvoltate să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice şi ale efectelor acestora. Prin diferenţierea între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, UNFCCC recunoaşte faptul că ţările dezvoltate, industrializate, sunt responsabile de majoritatea acumulării de gaze cu efect de seră din atmosferă şi dispun de resursele financiare şi tehnologice necesare reducerii emisiilor lor.
UNFCCC îşi obligă semnatarii să stabilească programe naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să depună rapoarte periodice. De asemenea, ea a cerut ţărilor industrializate semnatare, mai puţin ţărilor în curs de dezvoltare, ca până în 2000, să stabilizeze emisiile de gaze cu efect de seră la nivelurile înregistrate în 1990, obiectiv pe care l-au atins în mod colectiv. Semnatarii UNFCCC se reunesc anual pentru a revizui progresul şi pentru a discuta măsuri ulterioare, iar un număr de mecanisme de monitorizare şi de raportare la nivel internaţional au fost înfiinţate pentru a obţine informaţii despre emisiile de gaze cu efect de seră.
Protocolul de la Kyoto
Guvernele sunt conştiente de faptul că eforturile UNFCCC nu vor fi suficiente pentru a aborda cu seriozitate schimbările climatice. La 11 decembrie 1997, ele au mai făcut un pas înainte şi au adoptat un protocol al UNFCCC, în oraşul japonez Kyoto: Protocolul de la Kyoto. Având la bază cadrul UNFCCC, protocolul stabileşte limite obligatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru 38 de ţări industrializate, la origine, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin Cipru şi Malta, precum şi pentru UE ca o entitate (denumită UE-15, deoarece atunci Uniunea număra doar 15 state membre). De asemenea, protocolul a introdus mecanisme inovatoare de implementare bazate pe teoria schimbului, aşa-numitele mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, care vizează limitarea costurile legate de reducerea emisiilor.
În cadrul Protocolului de la Kyoto, ţărilor industrializate li se cere să-şi reducă emisiile a şase gaze cu efect de seră (CO2, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi exafluorură de sulf) cu aproximativ 5% sub nivelul înregistrat în 1990, pe parcursul primei „perioade de angajament” a Protocolului de la Kyoto, cuprinsă între 2008-2012. S-a optat pentru o perioadă de angajament de cinci ani, în detrimentul unui an ţintă unic, pentru a compensa fluctuaţiile anuale ale emisiilor datorate unor factori care nu pot fi controlaţi, precum condiţiile meteo. Protocolul nu prevede obiective de emisii pentru ţările în curs de dezvoltare.
Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. Până în iunie 2007, 172 de state şi Comunitatea Europeană au ratificat acest protocol. Două dintre ţările care iniţial au semnat tratatul nu l-au ratificat: SUA a respins protocolul, în timp ce Australia a luat decizia de a nu-l ratifica. Cu alte cuvinte, 36 de ţări dezvoltate, la care se adaugă UE-15 şi-au luat angajamentul de a-şi atinge obiectivele Kyoto.
]]>• Puneţi sticlele folosite în cutia de sticle şi sortaţi hârtia, cartonul, plasticul şi conservele de restul deşeurilor. Reciclarea unei conserve de aluminiu economiseşte 90% din energia necesară producerii unei conserve noi – 9 kg de emisii de CO2 pentru fiecare kilogram de aluminiu! Prin reciclarea unui kilogram de plastic, se economiseşte 1,5 kg de CO2; pentru un kilogram de sticlă se evită emiterea a 300 gr de CO2, iar reciclarea unui kilogram de hârtie, în loc de eliminarea la o groapă de gunoi, scuteşte 900 gr de emisii de CO2 şi de metan.
• Reduceţi deşeurile. Multe din produsele pe care le cumpărăm generează, într-un fel sau altul, gaze cu efect de seră, pe durata producţiei sau a distribuţie lor de exemplu. Dacă folosiţi o cutie de alimente refolosibilă, în locul uneia de unică folosinţă, economisiţi energia necesară producerii unor noi cutii de alimente.
• Refolosiţi pungile pentru cumpărături. Când mergeţi la cumpărături, utilizaţi pungile refolosibile în loc de a lua o nouă pungă la fiecare magazin. Astfel, puteţi economisi energie şi puteţi reduce cantitatea de deşeuri. Deşeurile nu numai că elimină CO2 şi metan în atmosferă, ci şi poluează aerul, pânza freatică şi solul. O sticlă de 1,5 l are nevoie de mai puţină energie şi produce mai puţine deşeuri decât trei sticle de 0,5 l.
• Alegeţi produsele fără ambalaje inutile şi cumpăraţi rezerve acolo unde se poate, veţi reduce producţia de deşeuri şi consumul de energie!
• Cumpăraţi inteligent: o sticlă de 1,5 l are nevoie de mai puţină energie şi produce mai puţine deşeuri decât trei sticle de 0,5 l.
• Reciclaţi deşeurile organice.Gropile de gunoi sunt responsabile pentru 3% de emisii de gaze cu efect de seră în UE, datorită metanului eliberat prin descompunerea deşeurilor biodegradabile. Puteţi evita această problemă prin reciclarea sau compostarea deşeurilor organice, dacă aveţi o grădină! Aveţi grijă să realizaţi corect compostarea, deoarece deşeurile organice se descompun în prezenţa unei cantităţi suficiente de oxigen, altfel compostarea va cauza emisii de metan şi un miros insuportabil.
]]>• Stingeţi luminile dacă nu aveţi nevoie de ele. Stingerea a 5 lumini inutile de pe holuri sau din camerele locuinţei dumneavoastră vă poate aduce anual o economie de 60 € şi o reducere de 400 kg de emisii de CO2.
• Folosiţi becuri electrice economice: un singur bec vă poate reduce cu până la 60 € costurile de iluminat şi cu 400 kg emisiile de CO2 pe durata de viaţă a unui bec. În plus, becurile economice au o viaţă de 10 ori mai lungă decât becurile electrice obişnuite. Becurile economice sunt mai scumpe la achiziţie, dar mai ieftine pe durata lor de exploatare.
Stingerea a 5 lumini inutile de pe holuri sau din camerele locuinţei dumneavoastră vă poate aduce anual o economie de 60 € şi o reducere de 400 kg de emisii de CO2.
• Evitaţi lăsarea aparatelor electrocasnice în modul standby – folosiţi funcţia „on/off” a aparatului. Un televizor care funcţionează pentru trei ore zilnic (timpul mediu petrecut de europeni în faţa televizorului) şi în modul standby pentru restul de 21 de ore, consumă aproximativ 40% din energia sa în modul standby.
• Scoateţi din priză încărcătorul telefonului mobil atunci când nu îl folosiţi. Chiar dacă nu este conectat la telefon, acesta consumă electricitate. Se estimează că 95% din energie este risipită de un încărcător uitat în priză.
• Reduceţi temperatura aerului cu un ventilator. Instalaţiile de climatizare sunt adevărate devoratoare de energie; un aparat de aer condiţionat destinat unei încăperi de dimensiuni medii funcţionează la 1 000 Watt, generând aproximativ 650 g de emisii de CO2/h, la un cost de aproximativ 0,10 €/h. Ventilatoarele ar putea fi o alternativă, dacă nu, utilizaţi instalaţiile de climatizare cu moderaţie şi optaţi pentru modelul cu cea mai mare eficienţă energetică.
• Alegeţi electricitatea ecologică. Astfel, contribuiţi la consolidarea surselor de energie regenerabilă. În prezent, în Europa, doar 14% din electricitate este produsă din surse de energie regenerabilă ecologice, precum energia eoliană, hidroenergia, lemn, biogaz şi energie solară. Iar cererea creează ofertă! De asemenea, aţi putea lua în considerare montarea unor panouri solare pe acoperişul casei dumneavoastră.
• Folosiţi maşina de spălat rufe sau maşina de spălat vase doar când acestea sunt încărcate 100%. Dacă trebuie să o folosiţi atunci când aceasta este pe jumătate plină, folosiţi programul economic. De asemenea, nu este nevoie să spălaţi la temperaturi înalte. În zilele noastre, detergenţii sunt foarte eficienţi, încât maşinile pot spăla rufe sau vase la temperaturi mici.
• Folosiţi uscătorul de rufe doar atunci când este absolut necesar – fiecare ciclu de uscare produce peste 3 kg de emisii de CO2. Uscarea naturală a rufelor este de departe cea mai bună soluţie: rufele vor dura mai mult şi energia utilizată este gratuită şi ecologică!
• Fierbeţi mai puţină apă! Dacă fierbeţi apă suficientă pentru o cană de ceai, puteţi economisi multă energie. Dacă toţi cetăţenii europeni ar fierbe cantitatea exactă de apă de care au nevoie, evitând astfel fierberea unui litru de apă inutilă în fiecare zi, energia economisită ar putea alimenta o treime din iluminatul public din Europa.
• Acoperiţi vasele în timp ce gătiţi. Astfel, puteţi economisi o parte a energiei de care aveţi nevoie pentru a pregăti masa. Sau mai bine, folosiţi vasele de gătit sub presiune sau cu aburi: aceste pot economisi aproximativ 70% din energie!
• Faceţi un duş în locul unei băi. În acest mod, consumaţi de patru ori mai puţină energie. Pentru a maximiza efortul de economie de energie, evitaţi duşurile cu debit ridicat şi optaţi pentru capete de duş cu debit mic care sunt mai ieftine şi oferă acelaşi confort.
• Închideţi robinetul. Dacă închideţi robinetul în timp ce vă periaţi dinţii, puteţi economisii mai mulţi litri de apă. De asemenea, un robinet care picură va risipi într-o lună o vană plină de apă, prin urmare, verificaţi închiderea corectă a robinetelor.
]]>• Reduceţi încălzirea. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora factura de energie cu 5-10% şi reduce până la 300 kg de emisii de CO2 per gospodărie în fiecare an.
• Programaţi termostatul în aşa fel încât pe timpul nopţii sau când ieşiţi din casă, temperatura să se reducă, iar înainte de a vă trezi sau de a ajunge acasă, temperatura să revină la un nivel confortabil. Astfel, veţi putea obţine o reducere cu 7-15% a facturii de încălzire.
• Înlocuiţi geamurile simple cu geamuri duble. Această schimbare va necesita o investiţie iniţială, dar va reduce cu jumătate pierderile termice prin geamuri, iar pe termen lung investiţia va fi rentabilă. Dacă alegeţi vârful de gamă disponibil pe piaţă (cadru de lemn, geamuri duble cu emisii reduse, umplute cu argon), puteţi reduce pierderile termice cu 70%!
• Nu lăsaţi căldură să iasă din locuinţă pe o durată mai lungă de timp. Când aerisiţi, lăsaţi geamurile deschise doar câteva minute. Dacă lăsaţi o deschizătură cât de mică pe durata întregii zile, energia necesară încălzirii interioare pe durata a şase luni reci (o temperatură exterioară de 10°C sau mai puţin) va genera aproximativ o tonă de emisii de CO2.
• Izolaţi-vă bine casele. Pe termen lung, aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 şi a economiei de energie. Pierderile termice prin pereţi, acoperiş şi podea reprezintă peste 50% din pierderile totale de căldură. Izolaţi rezervoarele de apă caldă, conductele sistemului de încălzire centrală, precum şi nişele din pereţi şi montaţi o folie de aluminiu în spatele radiatoarelor.
• Schimbaţi locul frigiderului sau al congelatorului – poziţionarea acestora în apropierea maşinii de gătit sau a boilerului determină un consum mai mare de energie decât dacă ar fi aşezate la distanţă de acestea. De exemplu, dacă le aşezaţi într-o cămară caldă, unde temperatura camerei este de 30-35°C, consumul de energie este aproape dublu şi generează o cantitate anuală suplimentară de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider şi 320 kg pentru un congelator.
• Dezgheţaţi periodic frigiderele şi congelatoarele mai vechi. Sau mai bine, înlocuiţi-le cu modele mai recente care au cicluri de dezgheţare automate şi sunt de două ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât modelele anterioare. Atunci când cumpăraţi noi aparate electrocasnice (nu numai frigidere, ci şi maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase etc.), optaţi pentru cele care poartă eticheta europeană A+, care înseamnă că sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic;de asemenea, comparaţi consumul energetic al aparatelor cu eticheta A+, deoarece acesta poate varia.
• Atenţie la setările pe care le folosiţi – dacă setaţi frigiderul pe temperatura cea mai mare, nu numai că veţi consuma mai multă energie, dar nici alimentele nu vor rămâne proaspete, deoarece pot îngheţa.
• Nu puneţi alimente calde sau fierbinţi în frigider! Înainte de a le pune în frigider, lăsaţi alimentele să se răcească, veţi economisi energie.
• Verificaţi dacă apa nu este prea fierbinte. Termostatul nu trebuie setat la o temperatură mai mare de 60°C. Acest lucru este valabil atât pentru boiler, cât şi pentru încălzirea centrală. Nu uitaţi, 70% din energia consumată de gospodării este folosită pentru încălzirea caselor şi 14% pentru încălzirea apei.
]]>